Tokyo testează săptămâna de lucru de patru zile pentru a stimula natalitatea: o schimbare istorică în cultura muncii din Japonia
Guvernul Metropolitan din Tokyo va permite angajaților să lucreze patru zile pe săptămână, încercând să combată prăbușirea natalității. Măsura, sprijinită de guvernul japonez, testează limitele unei culturi a muncii dominate de ore suplimentare și presiune profesională.
Într-o Japonie care se confruntă cu cel mai grav declin demografic din istoria sa modernă, Tokyo încearcă o soluție rar întâlnită în rândul marilor economii: introducerea săptămânii de lucru de 4 zile pentru angajații instituțiilor publice. Guvernul Metropolitan a decis să permită acest aranjament flexibil începând cu anul viitor, sperând că mai mult timp liber va încuraja cuplurile să aibă copii și va reduce presiunea socială intensă asociată muncii.
Măsura vine într-un moment critic pentru Japonia. Potrivit datelor citate de Associated Press, doar 8% dintre companiile japoneze permit în prezent un program cu trei zile libere pe săptămână, în ciuda apelurilor venite de la guvern în ultimii ani pentru reformarea stilului de lucru.
Guvernul Japoniei a lansat anterior o campanie amplă de „reformă a stilului de muncă”, menită să limiteze orele suplimentare și să îmbunătățească echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Totuși, implementarea rămâne dificilă. Ministerul Sănătății, Muncii și Bunăstării a creat chiar un serviciu de consiliere gratuită pentru companii și exemple de „povești de succes”, dar doar trei companii s-au arătat interesate să colaboreze oficial pe această temă, semn al rezistenței culturale.
O cultură a muncii care frânează schimbarea
Japonia este recunoscută mondial pentru ethosul său profesional intens — dedicare completă, loialitate față de companie, ore suplimentare constante și, uneori, sacrificarea vieții personale. Această cultură a muncii a contribuit decisiv la creșterea economică spectaculoasă a țării în deceniile postbelice, dar astăzi se dovedește a fi o povară.
Fenomenul karoshi — „moarte prin supramuncă” — nu este o metaforă. O carte guvernamentală recentă arată că cel puțin 54 de decese pe an sunt asociate direct cu epuizarea profesională. În ciuda existenței unor limite legale privind orele suplimentare, mulți angajați continuă să lucreze peste program fără să declare aceste ore sau să aștepte o compensație.
„Munca este o mare problemă aici. Nu este doar o modalitate de a face bani”, explică Tim Craig, autorul volumului Cool Japan: Case Studies from Japan’s Cultural and Creative Industries, citat de AP. Această „legătură emoțională cu compania” este atât de puternică încât se reflectă inclusiv în cultura pop japoneză: manga, serialele TV și reclamele pun frecvent angajatul dedicat în centrul poveștii.
„Flexibilitatea” nu atrage încă angajații
În pofida sprijinului guvernamental, realitatea arată cât de greu este să schimbi un model mental colectiv. Un exemplu notabil este Panasonic Holdings Corp.: dintre cei 63.000 de angajați eligibili pentru programul de patru zile, doar 150 au optat pentru acest sistem.
Una dintre temerile importante este că angajații ajung să comprime aceeași cantitate de muncă într-un interval mai scurt, ceea ce înseamnă ore mai lungi în cele patru zile lucrate — eventual, pentru un salariu mai mic. Acesta este motivul pentru care criticii avertizează că săptămâna scurtată riscă să devină „o capcană”, nu un beneficiu real.
Natalitatea în cădere liberă: motivul din spatele experimentului
Tokyo testează această măsură în contextul unei crize demografice severe. Numărul de nașteri în Japonia:
- a scăzut sub 1 milion în 2016,
- a coborât sub 800.000 în 2022,
- iar în 2024 urmează să cadă sub 700.000, potrivit datelor citate de Euronews.
În Tokyo, scăderea este și mai accentuată: între 2012 și 2022, numărul copiilor născuți a scăzut cu 15%.
Guvernatorul Tokyo, Yuriko Koike, spune că măsura este necesară pentru a împiedica familiile să renunțe la ideea de a avea copii din cauza constrângerilor profesionale.
„Vom continua să ne revizuim stilul de lucru, astfel încât nimeni să nu fie nevoit să-și sacrifice cariera din cauza nașterii sau îngrijirii copiilor”, a declarat Koike, citată de AP.
O încercare disperată în fața unui viitor sumbru
Într-o încercare de a contracara declinul natalității, Tokyo a lansat chiar și o aplicație oficială de dating, destinată exclusiv persoanelor care caută căsătorie și formarea unei familii. Utilizatorii trebuie să promită că nu folosesc aplicația pentru relații ocazionale.
Această măsură vine după diverse stimulente financiare naționale: subvenții pentru nou-născuți, scutiri de taxe pentru familiile mari și extinderea creșelor publice. Totuși, efectele sunt limitate.
Organizația internațională 4 Day Week Global, care a sprijinit testele similare din Europa și Noua Zeelandă, colaborează cu Tokyo pentru implementarea proiectului. Programul include monitorizarea productivității, a nivelului de stres și a impactului asupra vieții de familie.
Un viitor al muncii mai scurt? Japonia rămâne un test global
În timp ce Europa și SUA discută intens despre săptămâna de patru zile, Japonia vine cu cel mai radical experiment instituțional, aplicat direct în administrația publică.
Dacă proiectul din Tokyo va demonstra că angajații sunt mai productivi, mai sănătoși și mai dispuși să aibă copii, este posibil ca modelul să fie extins la nivel național — sau să devină un exemplu global.
Deocamdată însă, rămâne o întrebare esențială:
poate o cultură tradițională a muncii să accepte ideea că mai puține ore pot însemna rezultate mai bune?
Surse: Associated Press, Euronews
