SUA–Europa, tensiuni maxime la Davos: amenințări tarifare, revendicări teritoriale și apeluri la independență strategică

La Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, spiritele din relația tradițională dintre Statele Unite și Europa par să se schimbe profund, într-un context dominat de amenințări tarifare, revendicări teritoriale și apeluri la autonomie strategică. Conform The Guardian, aceasta nu este doar o dispută punctuală, ci un semnal că alianța transatlantică, odată considerată pilonul ordinii globale, se confruntă cu una dintre cele mai serioase perioade de testare din ultimele decenii.

„Irelevantă” și amenințări tarifare

La debutul reuniunii de la Davos, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a șocat audiența când a minimalizat decizia Danemarcei de a vinde un pachet de titluri de stat americane, numind operațiunea „irelevantă” pentru piețele financiare și sugerând Europei să evite o ripostă impulsivă la recentele amenințări ale Casei Albe privind Groenlanda.

Comentariile au survenit în contextul în care președintele Donald Trump a reluat planurile de a exercita un control sporit asupra Groenlandei — un teritoriu semi-autonom al Danemarcei, strategic în fața rivalității dintre marile puteri — și a avertizat cu impunerea de tarife de până la 25% asupra țărilor europene care se opun acestei perspective.
Bessent a subliniat că SUA consideră securitatea arctică esențială și a cerut aliaților să „respire adânc” și să lase lucrurile să se „desfășoare”, într-un apel discret la calm în timp ce Trump se pregătește să își expună viziunea la tribuna principală a forumului.

Europa răspunde și își reafirmă poziția

Replica europeană nu s-a lăsat așteptată și a fost mai dură decât în alte ocazii recente. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la Davos că statele membre trebuie să renunțe la prudența excesivă și să își construiască o independență strategică permanentă față de presiunile externe ale Washingtonului, transformând actualele frământări geopolitice într-o oportunitate de consolidare.

Von der Leyen a subliniat că, dincolo de relația de alianță, Europa are nevoie de instrumente și voință politică pentru a se proteja de presiuni diplomatice sau economice externe, fără a renunța la principiile cooperării și respectului față de aliați.

Paralel, la nivelul Parlamentului European se discută suspendarea ratificării unui acord comercial UE–SUA — o măsură fără precedent — ca răspuns la amenințările tarifare, dar și posibilitatea activării instrumentului anti-coercitiv, conceput pentru a rezista presiunilor economice punitive din exterior, relatează Euronews.

Reacții din capitalele europene

Tonalitatea criticului a fost ilustrată cel mai clar de președintele francez Emmanuel Macron, care, tot la Davos, a avertizat că Europa nu va ceda în fața tacticilor de intimidare și că ordinea internațională bazată pe reguli nu poate fi subminată de „legea celui mai puternic”. Macron a sugerat inclusiv utilizarea instrumentelor de sancționare economică ale UE pentru a contracara amenințările tarifare, informează Reuters.

Lideri din state nordice și din Europa Centrală au subliniat, de asemenea, nevoia unei Europe mai puternice și mai autonome, fără a escalada conflictul, dar nici fără a accepta presiuni considerate „profund injuste” din partea Washingtonului.

În același timp, premierul Groenlandei a cerut respectarea dreptului internațional și a afirmat că problema suveranității nu este un „joc” și trebuie tratată cu seriozitate de toți partenerii occidentali.

Un transatlantic aflat la răscruce

Tensiunile actuale au generat fricțiuni nu doar între Bruxelles și Washington, ci și în interiorul alianței NATO, ridicând întrebări despre viitorul cooperării strategice occidentale într-un context global tot mai fragmentat. Unele voci europene cred că disputa privind Groenlanda va rămâne un test de reziliență pentru alianță, având potențialul de a schimba echilibrul colaborării militare și economice dintre cele două părți.

Totodată, amenințările tarifare și retorica beligerantă a administrației Trump au declanșat temeri privind destabilizarea relațiilor comerciale cu Statele Unite și riscul de a intra într-un ciclu de represalii care ar afecta, pe termen lung, economia globală. Acordul comercial semnat cu doar câteva luni în urmă în 2025 a fost deja supus unei presiuni considerabile, iar piețele financiare au resimțit nervozitate în urma escaladării disputei.

Ce urmează, dincolo de discursuri

Dincolo de declarațiile publice și de frazele atent calibrate de pe scena de la Davos, atmosfera din culise este una de prudență și nervozitate. Diplomați europeni și oficiali americani discută intens, în formate informale, despre „linii roșii” care până recent nici nu erau puse pe masă: suveranitate teritorială, presiuni economice directe între aliați și folosirea tarifelor ca instrument geopolitic, nu comercial.

Discursul lui Donald Trump, așteptat în orele următoare, este privit de mulți lideri europeni nu ca un simplu moment retoric, ci ca un test de direcție. Nu atât ce va spune explicit contează, cât ce va omite și ce semnale va transmite despre viitoarea relație cu Europa: va fi un parteneriat condiționat, tranzacțional, sau o revenire la limbajul cooperării strategice?

În paralel, Bruxelles-ul lucrează deja la scenarii alternative. Potrivit unor oficiali europeni, se discută discret despre accelerarea unor instrumente de apărare economică, despre reducerea dependenței de piețele americane în anumite sectoare sensibile și despre o coordonare mai strânsă între statele membre în fața presiunilor externe. Nu sunt decizii anunțate public, dar ele reflectă o schimbare de mentalitate: Europa nu mai mizează exclusiv pe buna-credință a relației transatlantice.

Pentru mulți participanți la Davos, adevărata miză nu este Groenlanda sau o rundă de tarife, ci redefinirea regulilor jocului dintre aliați. O relație construită timp de decenii pe valori comune este testată acum de calcule politice interne, competiție strategică și o lume tot mai fragmentată.

Davos 2026 nu oferă încă răspunsuri clare. Dar lasă impresia că Europa și Statele Unite intră într-o fază nouă: una în care alianța nu mai este presupusă, ci renegociată pas cu pas, între interese, presiuni și un echilibru tot mai fragil între cooperare și confruntare.

Surse: The Guardian, Reuters, Euronews.