Strategia Trump zguduie relația cu Europa: Washingtonul avertizează asupra unui „declin civilizațional”, iar UE reacționează

Administrația Trump a publicat vineri noua Strategie de Securitate Națională a Statelor Unite — un text amplu care redefinește, într-un ton neobișnuit de tranșant, relația Washingtonului cu Europa și rolul Americii în ordinea globală. Documentul, analizat de Euronews și The Guardian, avertizează că Europa se află într-un „declin civilizațional” alimentat de migrație, scăderea natalității, polarizare politică și ceea ce Washingtonul numește „suprimarea libertății de exprimare”.

Europa, descrisă ca un continent „în transformare ireversibilă”

Strategia susține că politicile de migrație ale statelor UE „transformă continentul” și că, dacă direcția nu se schimbă,

„Europa va fi de nerecunoscut în 20 de ani sau mai puțin”, frază care a stârnit imediat reacții în capitalele europene. În document se menționează „ștergerea identităților naționale” și „declinul încrederii în sine”, iar instituțiile supranaționale — inclusiv Uniunea Europeană — sunt criticate pentru că ar „submina suveranitatea și libertatea politică”.

Potrivit Euronews, administrația Trump afirmă că va sprijini „cultivarea rezistenței față de traiectoria actuală a Europei în cadrul națiunilor europene”, apreciind „influența crescândă a partidelor patriotice europene”.

Un diplomat european citat de The Guardian consideră că formularea „amintește de retorica partidelor de extremă dreapta” și avertizează că „Statele Unite riscă să fractureze cooperarea transatlantică prin adoptarea unui limbaj ideologic în locul unuia strategic”.

Migrația — pivotul retoric al administrației Trump

Noua strategie reflectă linia politică promovată de președintele Trump încă din campania electorală: reducerea drastică a migrației, deportări extinse, blocarea intrării anumitor grupuri etnice și redefinirea criteriilor pentru refugiați.

Documentul merge mai departe: afirmă că migrația masivă „este cea mai urgentă amenințare la adresa civilizației occidentale”, o idee reiterată anterior în discursurile vicepreședintelui JD Vance. La Conferința de Securitate de la München, acesta a acuzat liderii europeni că „au deschis porțile haosului”, declarație pe care The Guardian o descria în februarie drept „una dintre cele mai dure critici formulate vreodată de un lider american în exercițiu la adresa Europei”.

Întâlnirea ulterioară a lui Vance cu Alice Weidel, copreședinta partidului german AfD, considerată extremistă de multe instituții europene, a amplificat tensiunile diplomatice. Cancelarul german Friedrich Merz a răspuns public:

„Europa își apără democrația și drepturile fundamentale. Nu vom accepta lecții despre civilizație de la nimeni.”

Europa reacționează: iritare, surpriză și prudență

Capitalelor europene nu le este străină retorica administrației Trump, însă includerea ei într-un document oficial – Strategia de Securitate Națională, fundamentul politicii externe americane – marchează o schimbare de registru. Dacă în trecut afirmațiile despre „declinul Occidentului” apăreau în discursuri publice sau interviuri, acum aceeași viziune devine linie strategică, fapt pe care numeroși oficiali europeni îl consideră o escaladare, notează Euronews.

Reacția instituțiilor europene a fost imediată și tensionată. Un oficial din Comisia Europeană, citat de publicația europeană sub protecția anonimatului, a declarat că
„Faptul că administrația americană descrie UE ca o structură care subminează democrația este o inversare completă a realității și un gest care nu poate trece neobservat.”
Acesta subliniază că, în viziunea Bruxellesului, Uniunea Europeană este în sine un mecanism creat pentru a consolida democrația și a evita derapajele autoritare care au marcat istoria continentului.

În Franța, reacțiile au fost prudente, dar ferme. Un diplomat francez citat de The Guardian a remarcat că „Parisul nu acceptă viziuni apocaliptice privind Europa”, adăugând că „retorica despre declin civilizațional servește mai degrabă obiective politice interne ale administrației Trump decât o analiză realistă a situației europene”.
Diplomați francezi au mai descris, pentru aceeași publicație, tonul strategiei ca fiind „în mod neobișnuit ideologic pentru un document de securitate națională”, un aspect care amplifică îngrijorarea privind orientarea viitoare a relațiilor transatlantice.

În Germania, preocuparea este alimentată de o altă dimensiune: afirmațiile strategiei care sugerează că anumite state NATO ar putea deveni „majoritar non-europene” în deceniile viitoare. Un oficial de la Berlin, citat tot de The Guardian, a calificat acest pasaj drept „un mesaj cu potențial destabilizator”, deoarece implică o evaluare a loialității Aliate pe criterii etno-demografice, idee rar întâlnită în documente occidentale.

La nivel general, reacțiile europene variază între iritare, surpriză și o prudență calculată. Liderii UE încearcă să evite o confruntare directă cu Washingtonul, într-un moment marcat de instabilitate globală și de războiul din Ucraina. Totuși, potrivit Euronews, în interiorul Consiliului European se discută deja necesitatea unui răspuns coordonat, mai ales în contextul în care documentul american conține critici explicite la adresa guvernelor europene și a funcționării instituțiilor comunitare.

Dosarul Ucraina, un alt punct de ruptură

Dacă secțiunile strategiei dedicate „declinului civilizațional al Europei” au surprins prin ton, capitolul privind Ucraina marchează ruptura cea mai vizibilă între Washington și marile capitale europene. Strategia administrației Trump afirmă că statele UE au „așteptări nerealiste” privind posibilitatea înfrângerii Rusiei și acuză unele guverne europene — descrise drept „guverne minoritare instabile” — că ar „submina procesele democratice”, ceea ce afectează coeziunea occidentală în sprijinul Kievului.

Documentul notează că „interesul fundamental al Statelor Unite este negocierea unei încetări rapide a ostilităților”, o formulare care, potrivit The Guardian, indică orientarea Casei Albe spre o soluție negociată direct cu Moscova, chiar dacă termenii nu ar coincide cu obiectivele stabilite de Ucraina și de UE. În schimb, majoritatea statelor europene insistă pentru menținerea — și în unele cazuri intensificarea — sprijinului militar și financiar acordat Kievului, considerând că o „pace forțată” ar legitima agresiunea Rusiei și ar crea un precedent periculos pentru securitatea continentală.

Această diferență de abordare reprezintă, așa cum remarcă The Guardian, „cea mai profundă divergență strategică dintre SUA și UE de la începutul invaziei din 2022”.
O parte dintre oficialii europeni văd în această schimbare o repoziționare radicală a Washingtonului față de arhitectura de securitate euro-atlantică, în timp ce alții avertizează că presiunile pentru negociere vor slăbi capacitatea Ucrainei de a rezista militar.

Un diplomat al unei țări nordice, citat de Euronews, rezumă tensiunea astfel:
„Europa nu poate accepta o pace dictată. Ar fi o capitulare geopolitică, nu o soluție.”

O Europă „vitală, dar vulnerabilă” pentru SUA

În mod paradoxal, strategia combină criticile dure la adresa Europei cu o reafirmare a importanței strategice a continentului. Documentul susține că Europa „rămâne vitală din punct de vedere strategic și cultural pentru Statele Unite”, iar obiectivul Washingtonului este acela de „a împiedica orice adversar să domine continentul”. Este un mesaj care reiterează rolul tradițional al Americii în arhitectura NATO, dar însoțit de o condiționare nouă și controversată.

Pasajul care a generat cele mai puternice reacții în capitalele europene este cel în care administrația Trump afirmă că, „în cel mult câteva decenii, anumiți membri NATO ar putea deveni majoritar non-europeni” și că, în acest context, „rămâne o întrebare deschisă dacă vor vedea alianța în același mod ca fondatorii săi”.
Pentru numeroși lideri europeni, aceasta echivalează cu o punere sub semnul întrebării a loialității unor viitori aliați pe criterii etno-demografice — o linie discursivă considerată de analiști ca fiind „aproape fără precedent” în documentele oficiale ale SUA.

Un diplomat german a declarat pentru The Guardian că afirmația este „profund problematică”, deoarece sugerează că apartenența la NATO ar trebui evaluată în funcție de compoziția etnică, nu de angajamentele politice și militare:
„Este o idee complet străină de principiile pe care a fost construită alianța.”

În culisele Uniunii Europene, notează Euronews, există temerea că astfel de formulări pot alimenta forțele politice naționaliste de pe continent și pot eroda fundamentele cooperării transatlantice.

Surse: Euronews, The Guardian.