Slovacia schimbă Constituția: doar două genuri recunoscute oficial

Votul care schimbă direcția Slovaciei

Parlamentul Slovaciei a aprobat vineri, 26 septembrie, un amendament constituțional controversat care redefinește cadrul legal în privința genului și a familiei. Potrivit relatărilor Deutsche Welle, modificarea va stabili în mod explicit că „Republica Slovacă recunoaște doar două genuri, și anume masculin și feminin, care sunt determinate biologic”.

Din totalul celor 150 de deputați ai Consiliului Național, 90 au votat pentru, șapte împotrivă, iar restul au ales să boicoteze. Rezultatul a surprins, întrucât mult timp părea improbabil ca proiectul să obțină o majoritate. Decisiv a fost sprijinul neașteptat al unor parlamentari din opoziție.

Amendamentul va intra în vigoare la 1 noiembrie și marchează una dintre cele mai restrictive abordări legislative privind drepturile LGBTQ din cadrul Uniunii Europene.

Ce prevede noul amendament constituțional

Textul adoptat de parlament introduce mai multe modificări cu impact direct asupra vieții sociale și a drepturilor individuale:

• Recunoașterea doar a două genuri: masculin și feminin, determinate biologic.
• Restricții asupra adopției: doar cuplurile căsătorite pot adopta copii. În Slovacia, căsătoria este permisă doar între un bărbat și o femeie.
• Interdicția maternității surogat, consacrată acum explicit în Constituție.
• Îngreunarea accesului la operații de reatribuire de gen pentru persoanele transgender.
• Prioritatea legislației naționale asupra celei europene în chestiuni culturale și etice, cum ar fi educația, familia sau limba.

Aceste prevederi redefinesc echilibrul dintre Slovacia și Uniunea Europeană, ridicând problema respectării tratatelor internaționale pe care statul s-a angajat să le respecte încă din momentul aderării, în 2004.

Declarațiile premierului Robert Fico

Robert Fico, prim-ministrul naționalist de stânga și promotorul acestor schimbări, a susținut că amendamentele sunt necesare pentru a proteja tradițiile Slovaciei și pentru a contracara ceea ce el numește „politica progresistă” impusă din exterior.

„Construim o barieră constituțională împotriva politicii progresiste pentru a apăra tradițiile, moștenirea culturală și spirituală a strămoșilor noștri”, a declarat Fico în fața parlamentarilor.

El a mai adăugat: „Bunul simț trebuie să prevaleze din nou. Aceasta este calea prin care protejăm familia, copiii și identitatea națională”.

Premierul a recunoscut că o parte din inspirația pentru aceste măsuri a venit de la inițiative similare promovate în Statele Unite de președintele Donald Trump.

Impact asupra comunității LGBTQ

Noile reglementări reprezintă o lovitură dură pentru comunitatea LGBTQ din Slovacia. Restricționarea adopțiilor, interzicerea maternității surogat și îngreunarea tranziției de gen reduc semnificativ drepturile minorităților sexuale.

LGBTQ este acronimul pentru lesbiene, gay, bisexuali, transgender și queer. În Slovacia, aceste grupuri s-au confruntat deja cu opoziția politică și religioasă, iar adoptarea amendamentului confirmă direcția conservatoare a guvernului actual.

Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că măsurile nu doar că discriminează, ci și contravin principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Critici din partea instituțiilor europene

Schimbările nu au rămas fără reacții. Comisia de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei, a avertizat guvernul slovac să nu creeze conflicte între legislația națională și acordurile internaționale.

„La aderarea la Uniunea Europeană, Slovacia s-a angajat să respecte drepturile fundamentale. Constituția nu ar trebui să fie transformată într-un instrument de excludere”, au transmis juriștii constituționali.

De asemenea, voci de la Bruxelles au subliniat că prioritatea legislației naționale asupra celei europene în materii care afectează drepturile fundamentale ar putea declanșa proceduri de infringement și sancțiuni împotriva Slovaciei.

Opoziția divizată și sprijinul religios

Deși opoziția parlamentară a boicotat în mare măsură votul, o parte dintre membrii săi au votat alături de guvern, ceea ce a dus la adoptarea amendamentului.

Slovacia este considerată o țară profund influențată de religie. La ultimul recensământ din 2021, aproape 56% dintre cei 5,4 milioane de locuitori s-au declarat romano-catolici. Valorile tradiționale și susținerea familiei clasice rămân adânc înrădăcinate în societatea slovacă, fapt care a favorizat trecerea noilor amendamente.

Reacții internaționale

Adoptarea amendamentului a atras atenția și la nivel internațional, provocând reacții critice atât din partea organizațiilor pentru drepturile omului, cât și a instituțiilor europene. ONG-uri din Europa și Statele Unite au catalogat votul ca pe un „pas înapoi periculos” pentru democrație și pentru protecția minorităților.

Unii analiști compară această mișcare cu valul conservator care a câștigat teren în alte state europene central-orientale. În Ungaria, guvernul condus de Viktor Orbán a introdus în 2021 o lege ce restricționează educația despre homosexualitate și identitatea de gen în școli, provocând un conflict deschis cu Comisia Europeană. La rândul ei, Polonia a devenit cunoscută pentru așa-numitele „zone libere de LGBT”, recunoscute de unele administrații locale, măsură ce a atras critici dure din partea Bruxelles-ului și a dus la înghețarea unor fonduri europene.

Tendințe similare se regăsesc și în alte părți ale lumii. În Statele Unite, mai multe state conduse de guvernatori republicani, precum Florida și Texas, au adoptat legi care limitează accesul persoanelor transgender la tratamente medicale sau participarea acestora în competiții sportive. În schimb, alte regiuni, precum Canada sau state din Europa de Vest (Germania, Franța, Țările de Jos), promovează politici incluzive, recunoscând oficial diversitatea de gen și susținând prin legislație drepturile minorităților LGBTQ.

Acest contrast global arată o polarizare tot mai accentuată: pe de o parte, guverne și societăți care promovează tradiția și conservatorismul ca fundament al politicilor publice, iar pe de altă parte, state care pun accent pe protecția drepturilor individuale și pe incluziune. În acest context, Slovacia se aliniază grupului de țări care adoptă politici restrictive, ceea ce o plasează pe o traiectorie de confruntare cu instituțiile europene și cu organizațiile internaționale pentru drepturile omului.

Sursa: Deutsche Welle