Semnal de la Washington: garanții pentru Ucraina și posibil summit Zelenski–Putin

O zi de diplomație intensă la Casa Albă

Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, desfășurată luni 18.08.2025 la Casa Albă, a fost descrisă de presa internațională ca un „moment de cotitură” pentru cursul războiului din Ucraina.

După luni de incertitudine privind sprijinul american, Trump a anunțat că Statele Unite vor fi implicate direct în garanțiile de securitate pentru Ucraina – o declarație primită cu speranță la Kiev, dar și cu precauție la Bruxelles și Moscova.

„Se înregistrează progrese substanțiale”, a spus Trump la începutul întrevederii, adăugând: „Europa este prima linie de apărare, dar vom ajuta, vom fi implicați.”

Pentru prima dată, liderul american nu a exclus nici măcar ideea unei prezențe limitate de trupe americane de menținere a păcii în Ucraina.

VIDEO : Întâlnirea Trump – Zelenskiy (summitul la Casa Albă):

Garanții de securitate în 10 zile

Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că în următoarele 7–10 zile detaliile garanțiilor de securitate vor fi puse pe hârtie.

„Am vorbit despre puncte foarte sensibile. Primul este cel al garanțiilor de securitate... Securitatea în Ucraina depinde de Statele Unite și de acei lideri europeni care sunt alături de noi”, a declarat Zelenski.

În practică, garanțiile discutate includ un pachet militar major, estimat la circa 90 de miliarde de dolari, ce vizează achiziția de aeronave și sisteme de apărare antiaeriană. În plus, Washingtonul a acceptat ca, odată cu reluarea exporturilor ucrainene, să cumpere drone produse la Kiev – un semnal puternic de sprijin economic și tehnologic.

Poziția Moscovei și avertismentele de escaladare

În paralel, agenția rusă Tass a relatat că Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică cu Donald Trump, s-a arătat „deschis ideii unor discuții directe cu Ucraina”. Totuși, Kremlinul nu a confirmat oficial pregătirea unei întâlniri și a transmis un mesaj de avertizare prin vocea purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova.

„Orice scenariu care implică desfășurarea de trupe NATO în Ucraina ar putea duce la o escaladare incontrolabilă a conflictului, cu consecințe imprevizibile”, a spus Zaharova, citată de Euronews.

Această poziție reflectă linia roșie constantă a Moscovei: respingerea oricărei prezențe occidentale directe pe teren, chiar și sub forma unor forțe de menținere a păcii.

Europa la Washington: sprijin pentru Zelenski și apel la armistițiu

Summitul de la Washington nu a fost doar o întâlnire bilaterală între Donald Trump și Volodimir Zelenski. Liderii europeni au venit și ei în capitala americană pentru a arăta sprijin direct Ucrainei și pentru a transmite un mesaj de unitate occidentală.

Alături de Zelenski s-au aflat premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, șefa guvernului italian Giorgia Meloni, președintele Finlandei Alexander Stubb, dar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general NATO, Mark Rutte.

Declarațiile lor au mers în aceeași direcție: fără un armistițiu, orice discuție riscă să rămână fără rezultat.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat:

„Credibilitatea acestor eforturi depinde cel puțin de un armistițiu de la începutul discuțiilor.”

Președintele francez Emmanuel Macron a mers și mai departe, afirmând că o încetare a focului este „o necesitate absolută”, în timp ce premierul britanic Keir Starmer a descris discuțiile drept „constructive, dar dificile”.

Italia, prin vocea Giorgiei Meloni, a punctat că „garanțiile de securitate reprezintă condiția prealabilă a oricărui tip de pace”.

Ursula von der Leyen a reafirmat, la rândul ei, că Uniunea Europeană susține ferm Ucraina și cere o soluție durabilă, în timp ce Mark Rutte a salutat disponibilitatea SUA de a discuta garanții de securitate solide, chiar dacă o aderare rapidă la NATO nu este pe masă.

Mesajul comun a fost clar: Europa respinge orice idee de cedare teritorială și pune presiune pe toate părțile pentru a opri focul, cel puțin temporar, ca pas necesar spre negocieri reale.

VIDEO : Întâlnirea Trump – Zelenskiy cu liderii europeni:

Trump: „Un summit trilateral este posibil”

Unul dintre punctele centrale ale discuțiilor a fost posibilitatea unei întâlniri trilaterale între Trump, Zelenski și Putin.

„Dacă avem o întâlnire trilaterală, există o șansă bună să punem capăt războiului”, a spus președintele american.

Zelenski s-a arătat deschis la această variantă, amintind că a cerut de mai multe ori în trecut o întâlnire directă cu Putin – cerere respinsă până acum de Kremlin. De data aceasta, liderul rus ar fi indicat că ia în calcul o astfel de discuție, însă detaliile rămân incerte.

Problema teritoriilor: doar între Zelenski și Putin

Poate cel mai delicat subiect al negocierilor rămâne problema teritorială. Trump a menționat posibilitatea unor „schimburi de teritorii” bazate pe liniile actuale de front, însă a lăsat clar să se înțeleagă că această chestiune nu va fi discutată cu liderii occidentali, ci direct între Zelenski și Putin.

„Discuțiile despre teritorii vor fi între mine și președintele rus”, a spus Zelenski într-o conferință de presă după summit.

Surse diplomatice citate de Reuters au sugerat că Putin ar putea fi dispus să accepte concesii limitate, precum retrageri parțiale în nord-est, în schimbul recunoașterii de către Kiev a anexării Crimeei și a controlului rusesc asupra părților din Donbas. Până acum, Kievul a respins constant orice formă de cedare teritorială.

Lecția Memorandumului de la Budapesta

Un punct de referință istoric menționat în discuții a fost Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care SUA, Marea Britanie și Rusia garantau suveranitatea Ucrainei în schimbul renunțării la arsenalul nuclear. Încălcarea flagrantă a acestui acord prin anexarea Crimeei și invazia din 2022 explică de ce Kievul cere acum garanții mult mai clare, scrise și sprijinite militar.

În culisele negocierilor: presiuni și neliniști

Potrivit The Guardian, unii oficiali europeni au privit cu suspiciune schimbarea de ton a lui Trump după întâlnirea sa recentă cu Putin din Alaska. Se tem că poziția americană s-ar putea apropia prea mult de cerințele Moscovei, în timp ce Zelenski ar putea fi împins să accepte compromisuri nedorite.

În același timp, Trump a încercat să transmită un mesaj de încredere.

„Ne vom asigura că, dacă există pace, acea pace va rămâne pe termen lung... Nu vorbim despre o pace de doi ani și apoi să ajungem din nou în această încurcătură.”

Ce urmează?

1. Formalizarea garanțiilor – În termen de 10 zile, documentele scrise care stabilesc implicarea SUA și a Europei în securitatea Ucrainei vor fi prezentate.
2. Clarificarea poziției Moscovei – Kremlinul trebuie să confirme dacă acceptă sau nu un summit trilateral.
3. Negocierea teritoriilor – Zelenski și Putin vor trebui să abordeze direct cea mai sensibilă problemă.
4. Presiunea europeană – Bruxelles, Berlin și Paris vor continua să insiste asupra armistițiului și să respingă concesiile teritoriale.
5. Continuarea atacurilor – până la un acord concret, realitatea de pe teren va continua să pună presiune pe negocieri.

Scenarii posibile după summitul de la Washington

1. Summit trilateral reușit și acord cadru
Dacă Trump reușește să organizeze o întâlnire directă Zelenski–Putin și cele două părți acceptă un compromis, am putea vedea un acord cadru în câteva luni. Acesta ar include garanții de securitate pentru Ucraina, investiții occidentale masive și o formulă de „înghețare” a conflictului. Totuși, detaliile despre teritorii ar fi dificil de rezolvat rapid și ar putea fi lăsate pentru o etapă ulterioară.

2. Armistițiu temporar sub presiunea Europei
Liderii europeni ar putea obține un armistițiu de încetare a focului pentru a limita pierderile civile și distrugerile infrastructurii. Această variantă ar oferi timp pentru negocieri, dar riscă să devină un „conflict înghețat”, cu Rusia păstrând teritoriile ocupate.

3. Continuarea războiului cu negocieri paralele
Dacă Moscova refuză întâlnirea trilaterală sau dacă discuțiile despre teritorii se blochează, războiul ar putea continua în paralel cu negocierile diplomatice. Acesta este scenariul cel mai probabil pe termen scurt, potrivit analiștilor citați de Reuters și The Guardian, deoarece niciuna dintre părți nu pare dispusă la concesii majore.

4. Acord pe teritorii – risc politic pentru Kiev
În cazul în care Zelenski ar accepta, sub presiune, să discute cedări teritoriale, ar risca pierderea sprijinului intern și ar deschide o criză politică în Ucraina. Constituția interzice concesiile fără referendum, iar societatea ucraineană este în mare parte ostilă unor compromisuri teritoriale.

5. Eșec total și escaladare
Cel mai pesimist scenariu este ca negocierile să eșueze, iar Rusia să intensifice ofensiva militară. În lipsa unui cadru de pace sau a unui armistițiu, conflictul ar putea intra într-o fază și mai violentă, cu riscul extinderii în afara Ucrainei.

Ce urmează după Washington: sprijin american și un posibil pas spre pace

Summitul de la Washington a adus pentru prima dată un cadru mai clar al implicării Statelor Unite în viitorul Ucrainei. Dacă garanțiile promise vor fi transformate în acorduri concrete, Kievul s-ar putea afla în fața celui mai puternic sprijin primit de la începutul războiului.

Rămân însă multe necunoscute: Moscova ezită să confirme întâlnirea, Europa insistă pe necesitatea unui armistițiu, iar chestiunea teritoriilor va putea fi discutată doar direct între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. Echilibrul va depinde de unitatea Occidentului, disponibilitatea Rusiei și capacitatea Ucrainei de a rezista.

În următoarele săptămâni, atenția globală va fi concentrată asupra unui posibil summit istoric, care ar putea redesena traiectoria conflictului.

Surse: Euronews, Reuters, The Guardian, Tass.