Șase bebeluși au murit la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași, infectați cu o bacterie

Situația de la Iași

Cazul de la Iași a șocat opinia publică prin gravitatea lui și prin faptul că implică pacienți extrem de vulnerabili: nou-născuți și sugari internați la Terapie Intensivă. Potrivit relatărilor inițiale ale Ziarului de Iași, confirmate ulterior de mai multe publicații naționale, șase copii cu vârste de până la un an au murit după ce s-au infectat cu Serratia marcescens, o bacterie responsabilă de numeroase infecții nosocomiale în spitalele din întreaga lume.

Toți copiii decedați sufereau și de afecțiuni grave asociate – meningită fulminantă, tetrapareză, epilepsie sau sindrom Edwards – ceea ce i-a făcut extrem de vulnerabili în fața infecției. Totuși, decesul simultan a șase pacienți a ridicat imediat suspiciuni privind existența unui focar intraspitalicesc.

În total, nouă copii au fost diagnosticați cu infecția, iar trei dintre ei sunt încă în viață, în stare stabilă, potrivit conducerii spitalului. Evoluția lor este atent monitorizată, însă medicii admit că riscul rămâne ridicat.

Secția ATI unde au fost internați pacienții a fost închisă pentru noi internări pe 24 septembrie, la aproape trei săptămâni după apariția primului caz. Măsura a venit târziu, spun specialiștii, în condițiile în care bacteria a continuat să circule în secție, iar numărul cazurilor a crescut rapid.

Conducerea spitalului a transmis că, imediat după primele cazuri, a raportat situația drept un posibil focar și a aplicat măsuri de control – de la limitarea internărilor până la instruirea personalului medical și recoltarea de culturi de pe aparatură, suprafețe și chiar de pe mâinile personalului. Totuși, aceste măsuri nu au reușit să stopeze răspândirea bacteriei.

Infecțiile nosocomiale, o problemă cronică în spitalele din România

Tragedia de la Iași readuce în prim-plan una dintre cele mai delicate probleme ale sistemului sanitar românesc: infecțiile asociate actului medical. Oficial, România raportează anual un număr mult mai mic de infecții nosocomiale decât alte state europene, însă medicii și organizațiile profesionale atrag atenția că cifra reală este considerabil mai mare, iar subraportarea este o practică obișnuită.

„Ceea ce vedem acum la Iași este doar vârful aisbergului. Infecțiile nosocomiale sunt o realitate în toate spitalele, dar de multe ori sunt ascunse sub diverse etichete medicale, pentru a nu atrage sancțiuni sau scandaluri”, avertizează specialiști în epidemiologie.

Bacteria Serratia marcescens nu este una nouă pentru sistemul medical. Ea a mai fost identificată în spitale din România, dar și din alte țări, fiind cunoscută pentru capacitatea de a coloniza echipamente medicale și medii umede. În majoritatea cazurilor, un control riguros al igienei și un management atent al circuitelor medicale pot limita răspândirea.

Impactul asupra familiilor și încrederea publică

Pentru părinții copiilor decedați, drama este dublă: pierderea unui copil bolnav grav, dar și sentimentul că spitalul, locul unde sperau să găsească salvarea, a devenit scena unei noi tragedii. Mulți se întreabă dacă măsurile de prevenție au fost aplicate corect și la timp și dacă raportarea către autorități nu a fost întârziată intenționat.

În spațiul public, reacțiile sunt puternice. Pe rețelele sociale, sute de mesaje exprimă indignare și revoltă față de ceea ce este perceput drept un nou eșec al sistemului medical românesc de a proteja pacienții cei mai vulnerabili. „Cum e posibil ca un copil să intre viu în spital și să iasă mort din cauza unei bacterii din salon?”, întreabă retoric unul dintre părinți.

Specialiștii în sănătate publică atrag atenția că, în ciuda progreselor declarative, spitalele din România nu dispun încă de un sistem integrat de supraveghere și control eficient al infecțiilor nosocomiale. Fiecare focar scos la lumină – de la incendiile din secțiile ATI până la situații precum cea de la Iași – arată aceleași vulnerabilități: lipsa resurselor, protocoale aplicate superficial și raportări întârziate.

Astfel de situații alimentează neîncrederea populației în spitalele de stat. Mulți români aleg să evite internările, să recurgă la spitale private sau, atunci când au posibilitatea, să caute tratament în străinătate.

Cronologia infectărilor

Primul caz a apărut pe 7 septembrie. Ulterior, pe 16 septembrie, au fost confirmate alte șase cazuri. În ciuda acestora, secția ATI a rămas deschisă, iar internările au continuat. Conducerea spitalului a precizat că a raportat situația drept focar încă de la primele trei cazuri și că a început măsuri de control — limitarea internărilor, verificarea personalului, teste de autocontrol și prelevarea de probe de pe aparatură și suprafețe.

Totuși, bacteria s-a răspândit. Deși germenul identificat este sensibil la antibiotice, tratamentul nu a avut rezultatele scontate în cazul pacienților aflați în stare gravă. „Din cei nouă pacienți din focar, șase au decedat”, a transmis spitalul.

Reacția autorităților

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat pentru HotNews că spitalul a raportat situația cu întârziere: „Raportarea s-a făcut prea târziu”. Totuși, el a subliniat că nu există, deocamdată, o legătură directă dovedită între infecții și decese, având în vedere că pacienții sufereau de afecțiuni grave, precum meningită fulminantă, tetrapareză sau sindrom Edwards.

Ministrul a trimis Corpul de Control la Iași și a anunțat sancțiuni:

• 10.000 lei amendă pentru epidemiologul spitalului;
• 10.000 lei amendă pentru un medic ATI;
• 50.000 lei amendă pentru spital, pentru nerespectarea protocoalelor de control al infecțiilor.

„Dacă se va constata că există neglijență, nu excludem măsuri suplimentare, inclusiv schimbări de conducere”, a avertizat Rogobete.

Poliția Iași s-a autosesizat, iar ancheta penală deschisă ar putea duce la acuzații de ucidere din culpă sau neglijență în serviciu, în funcție de rezultatele expertizelor medico-legale și epidemiologice.

Surse: Ziarul de Iași, HotNews