Salina Praid, un dezastru anunțat: castori, neglijență și o comunitate ruinată
Galerii prăbușite, comunități izolate și acuzații grave: dezastrul de la Salina Praid scoate la iveală ani de neglijență, avertismente ignorate și un conflict absurd între protejarea castorilor și salvarea unei economii locale.
La poalele Munților Harghita, în inima județului Harghita, Salina Praid a fost timp de decenii un motor economic, un simbol al stabilității pentru comunitate și un obiectiv turistic de prim rang. În 2025, însă, totul pare pierdut. Galeriile minei sunt inundate, rezervele de sare compromise, iar riscul de prăbușire este iminent. Dezastrul este real. Și, după cum reiese din mărturii și documente oficiale, era previzibil.
Primele semne ignorate: infiltrații și baraje de castori
Problemele la Salina Praid au început cu mulți ani în urmă. În 2016, specialiștii au tras primul semnal de alarmă: infiltrații de apă din pârâul Corund pătrundeau în galeriile salinei. Cauza? Un baraj construit de castori în zonă, care a deviat cursul natural al apei spre rezervele de sare. A fost un prim semnal clar că natura își cere teritoriul înapoi, iar autoritățile trebuie să acționeze.
Din păcate, lucrările de regularizare începute în 2012 nu au fost niciodată finalizate. Din motive birocratice, ecologice și de finanțare, proiectele s-au blocat. În 2023 și 2024, alte episoade de infiltrații au fost raportate, dar tratate superficial. Acum, în 2025, totul s-a prăbușit – la propriu și la figurat.
„Tot pârâul s-a dus în salină!” – mărturii din inima catastrofei
Bianca Timșa, jurnalist Digi24, a transmis direct de la fața locului: „Acesta este pârâul Corund. Ieri era complet sec, azi curge din nou. Asta înseamnă că tot debitul a fost absorbit de galeriile saline. Salina este complet inundată.”
Vereș Arpad, localnic și fost miner, trăiește drama pe propria piele:
„Eu zic că nu o să mai fie salină aici, în Praid. Am pierdut moștenirea părinților. Dramatic! Totul s-a schimbat. Am lucrat în subteran, apoi mi-am deschis pensiune. Trăiam din turiști. Acum, totul s-a dus.”
În doar 52 de ore, apa a umplut toate galeriile. Echipamentele au fost pierdute. În prezent, accesul în mină este imposibil – „e pericol de moarte”, a declarat prefectul Petres Sándor.
Castorii vs. comunitatea: ecologie sau absurd birocratic?
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a fost prezent la Praid și a exprimat deschis o frustrare generalizată:
„În ultimii trei ani am încercat devierea pârâului Corund. Proiectul a fost blocat de ONG-uri de mediu care protejau populația de castori. În timpul lucrărilor, au fost avertizați să aibă grijă de castori. Este o situație hilară!”
Potrivit acestuia, este nevoie de cel puțin 130 de milioane de lei pentru a redirecționa cursul apei și pentru a restaura, măcar parțial, salina. Dar timpul nu mai are răbdare.
Apele Române: știau, dar nu au acționat
Administrația Națională „Apele Române” a confirmat că știa de pericolul iminent. Creșterea debitului pârâului Corund a fost bruscă – de la 1 la 60 de metri cubi pe secundă – iar lucrările de consolidare, începute acum peste un deceniu, au fost abandonate. Deși existau studii care avertizau asupra fenomenului de dizolvare a sării în contact cu apa, s-a considerat că impermeabilizarea parțială a albiei ar fi suficientă.
Explicația științifică: ce se întâmplă sub pământ
Profesorul Daniel Diaconu, de la Facultatea de Geografie a Universității București, a explicat la Digi24:
„Este rezultatul unei combinații între un fenomen natural și unul antropic. În subteran se află nouă orizonturi de exploatare, la o adâncime de 320 metri. Acum, sunt milioane de metri cubi de apă în galerii. Apa dizolvă sarea până devine o saramură densă. Tavanul are doar 8 metri grosime. Dacă cedează, se va forma un lac antropic în locul salinei.”
Consecințele directe asupra localnicilor: faliment economic și exod social
În primul rând, locurile de muncă au fost grav afectate. Salina Praid oferea sute de slujbe directe și indirecte – de la mineri la personal turistic, transportatori, comercianți locali și angajați în sectorul ospitalității. Închiderea minei înseamnă șomaj în masă. În plus, Praid era o destinație turistică majoră, renumită pentru tratamentele cu aerosoli salini. Pensiunile, restaurantele și magazinele locale au început deja să își închidă porțile. Familii întregi care depindeau exclusiv de veniturile generate de turism sunt acum forțate să își caute traiul în alte părți. Copiii riscă să fie mutați din școli, iar bătrânii rămân fără sprijin. Comuna, altădată prosperă, riscă un colaps economic total.
Situație de urgență cu ecou național
Pe lângă drama locală, se conturează un impact economic național. Salina Praid avea rezerve de peste 500 de milioane de tone de sare – o avere estimată la 12 miliarde de euro. Se extrăgeau anual 1.700 de tone, iar zeci de mii de turiști vizitau galeriile în scop terapeutic și recreativ.
Prefectul județului Harghita a declarat:
„Mâine avem întâlnire de lucru cu toate instituțiile. Anul trecut am propus lucrări de urgență. Nu s-a întâmplat nimic. Acum e prea târziu.”
Societatea civilă vs. investițiile strategice
Cazul Salina Praid reînvie și controversele legate de blocarea unor mari investiții în România din motive ecologice sau birocratice. Un exemplu similar este tronsonul de autostradă din zona Margina – Holdea, unde proiectul a fost întârziat ani la rând din cauza unor specii de lilieci. În cazul Praid, castorii au fost invocați drept motiv de suspendare a lucrărilor care ar fi putut salva mina.
Este dreptul naturii mai presus de supraviețuirea unei comunități?
Ce urmează? Patru luni de incertitudine
Ministrul Bogdan Ivan spune că există o estimare: în aproximativ patru luni, dacă toate avizele și autorizațiile vor fi emise în regim de urgență, pârâul Corund va putea fi complet deviat, iar mina izolată de infiltrații. Se propune o cuvă betonată, dar traseul acesteia traversează o arie protejată. Va mai bloca cineva lucrările?
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a numit situația o „tragedie de proporții” și a cerut soluții tehnice de la experți internaționali.
O criză din care nimeni nu iese curat
Dezastrul de la Salina Praid este mai mult decât o catastrofă naturală. Este un cumul de decizii întârziate, proiecte blocate, orgolii birocratice, ecologie aplicată fără discernământ și, mai ales, nepăsare. În centrul acestui colaps nu se află doar castorii sau ONG-urile, ci un stat care, vreme de un deceniu, a închis ochii.
În timp ce autoritățile fac planuri, iar televiziunile transmit imagini dramatice, localnicii își pierd mijloacele de trai, moștenirea părinților și speranța. Salina Praid s-ar putea transforma într-un lac sărat. Sau într-un simbol al eșecului administrativ românesc.
Sursa pricipală: Digi24
31.05.2025 07:00
