Războiul consumă economia Rusiei: Avertismente dure de la vârful Băncii Centrale

După doi ani de creștere alimentată de război, economia rusă începe să piardă avântul, avertizează șefa Băncii Centrale. Oficialii de la Moscova recunosc tot mai des, chiar și voalat, apropierea unui prag critic.

La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, Elvira Nabiullina, președinta Băncii Centrale a Rusiei, a tras un semnal de alarmă privind viitorul economic al țării. Într-un discurs direct și lipsit de ambiguități, Nabiullina a explicat că resursele-cheie care au alimentat creșterea economică a Rusiei în primii doi ani de război sunt acum, în mare parte, epuizate.

„Am crescut timp de doi ani într-un ritm destul de ridicat pentru că s-au activat resurse gratuite”, a declarat ea. „Trebuie să înțelegem că multe dintre aceste resurse sunt cu adevărat epuizate.”
(Sursa: Kiev Independent)

Printre aceste „resurse gratuite” se numără forța de muncă disponibilă, capacitatea industrială neutilizată, rezervele de capital bancar și lichiditățile din Fondul Național de Avere (NWF). Cu toate acestea, redresarea pe termen lung este pusă sub semnul întrebării de alți indicatori economici negativi.

În ciuda avertismentelor, președintele Vladimir Putin insistă că economia nu trebuie să intre „în nicio circumstanță” în stagnare sau recesiune. El a cerut oficialilor să „schimbe constant structura economiei”, fără a sugera renunțarea la efortul militar.

Un mesaj radical diferit a venit, însă, chiar de la ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov. Acesta a recunoscut că Rusia este „pe punctul de a intra în recesiune”, după ce economia s-a contractat în primul trimestru din 2024 – pentru prima dată de la începutul războiului. Ritmul de creștere al PIB-ului a scăzut drastic, de la 4,1% la doar 1,4%.

Datele oficiale confirmă tendința descendentă:

• Profiturile companiilor s-au prăbușit cu 33% în martie,
• Producția din sectorul petrolului și gazelor – pilonul bugetar al Rusiei – s-a înjumătățit,
• Comerțul cu amănuntul a frânat brusc, de la 7,2% în decembrie la 2,4% în aprilie,
• Iar sectoarele civile ale economiei au început deja să se contracte.

În paralel, presiunile demografice devin tot mai greu de ignorat. Potrivit Rosstat, rata șomajului a atins un minim istoric de 2,3%. Un paradox doar aparent pozitiv, explicabil prin emigrarea masivă și recrutările pentru front, care au lăsat un deficit de forță de muncă estimat la 2 milioane de persoane. Capacitatea industrială este utilizată în proporție de peste 80%, cel mai înalt nivel din istoria modernă a Rusiei – un alt semn că spațiul de manevră se restrânge.

Pe fundalul acestor tensiuni economice, un analist rus anonim, citat de Novaya Gazeta Europe, susține că tehnocrații guvernamentali îi transmit deja lui Putin un mesaj esențial: „Război sau economie – trebuie să alegeți.”

Între timp, inflația alimentată de cheltuielile militare obligă Banca Centrală să mențină dobânzile ridicate. Deși la începutul lunii iunie autoritățile au redus ușor rata de la 21% la 20%, decizia a fost luată sub presiune politică, în pofida riscurilor pentru investițiile private.

În lipsa unei perspective clare de detensionare pe plan internațional și sub povara sancțiunilor occidentale, speranțele privind o redresare economică în 2025 devin din ce în ce mai fragile. Reducerea proiectelor de dezvoltare, limitarea exporturilor de metale și produse petroliere și incertitudinile tot mai apăsătoare par să confirme ceea ce oficialii ruși încă evită să spună răspicat: modelul de creștere alimentat de război a ajuns la capăt de drum.