Premiul Nobel pentru Științe Economice 2025 – Când inovația devine pulsul lumii - VIDEO

Stockholm, 13 octombrie 2025. — Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat laureații Premiului Băncii Suediei în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel:

Joel Mokyr (SUA), Philippe Aghion (Franța) și Peter Howitt (Canada).
Cei trei economiști au fost distinși

„pentru fundamentarea teoretică și istorică a procesului de distrugere creatoare – mecanismul prin care inovația și progresul tehnologic transformă economiile și societățile contemporane”.

Este un premiu care merge dincolo de cifre și grafice: o recunoaștere a ideii că economia este, în esență, o poveste despre oameni, despre curajul de a schimba, de a risca și de a începe din nou.

Când economia învață să respire

De obicei, vorbim despre economie în termeni reci: PIB, inflație, randamente, dobânzi, grafice care urcă și coboară asemenea unei respirații mecanice.
Dar pentru Joel Mokyr, Philippe Aghion și Peter Howitt, economia nu este o mașină, ci un organism viu — o formă de respirație a lumii.
Inovația este aerul ei: un flux de idei care pătrund, se amestecă, se transformă și dau viață unui sistem care, fără curajul schimbării, s-ar sufoca în propria stagnare.

Ei au arătat că progresul nu înseamnă echilibru static, ci mişcare perpetuă — un proces de adaptare, uneori dureros, dar necesar.
Pentru ca o societate să crească, ceva trebuie să se schimbe: o tehnologie să înlocuiască alta, o generație să aducă o nouă viziune, o idee veche să facă loc unei intuiții proaspete.
În acest metabolism al economiei, pierderea nu este distrugere, ci preludiul unei noi creații — o formă de regenerare.

În teoriile lor, Mokyr, Aghion și Howitt au transformat conceptul abstract de distrugere creatoare într-o hartă a respirației economice: inspirăm prin inovație, expirăm prin obsolescență.
Fiecare val tehnologic aduce oxigen nou societății, dar și o presiune de adaptare.
O lume care încetează să inoveze intră într-o apnee lentă — o stagnare invizibilă care sufocă progresul sub greutatea propriilor certitudini.

Pentru ei, inovația nu este un lux al pieței, ci ritmul vital al civilizației.
Așa cum plămânii filtrează aerul pentru a susține viața, tot așa și ideile noi filtrează vechile structuri, eliberând energia necesară pentru renaștere.
Economia, în această viziune, devine o formă de ecologie intelectuală — un sistem care trăiește, respiră, și se regenerează prin cunoaștere, educație și curajul de a greși.

„O lume fără inovație e o lume care își ține respirația prea mult timp”, spunea Philippe Aghion.
Iar în respirația aceasta colectivă, fiecare invenție, fiecare start-up, fiecare descoperire este o nouă gură de aer pentru viitor.

Joel Mokyr – Istoricul care a dat voce progresului

Profesor la Northwestern University, născut în 1946 la Amsterdam, Joel Mokyr este, înainte de toate, un povestitor al economiei.
Cărțile sale – The Lever of Riches și A Culture of Growth – nu sunt simple tratate academice, ci cărți despre cum ideile pot schimba destinul unui continent.

El a demonstrat că revoluția industrială nu a fost o întâmplare, ci rezultatul unei culturi a curiozității, a spiritului critic și a libertății intelectuale.

„Progresul nu se naște în fabrici, ci în mințile care îndrăznesc să pună întrebări”, spune Mokyr.

Pentru el, economia nu este despre bani, ci despre timp – timpul câștigat prin inovație, timpul de care are nevoie omenirea pentru a trăi mai bine.

Prin analiza istoriei, Mokyr a arătat cum fiecare salt tehnologic a fost precedat de o revoluție culturală: o schimbare în felul în care oamenii învață, gândesc și colaborează.
El este, în fond, un arhitect al optimismului rațional – al credinței că trecutul ne poate învăța să nu repetăm stagnarea.

Philippe Aghion – Economul viitorului care crește prin competiție

Philippe Aghion, profesor la Collège de France și London School of Economics, este vocea contemporană a economiei inovării.
Împreună cu Peter Howitt, el a dezvoltat modelul schumpeterian al creșterii economice bazate pe inovație și competiție — un model în care fiecare descoperire nu doar înlocuiește vechiul, ci îl obligă să evolueze.

„O economie fără competiție e o economie fără suflu”, spune Aghion.

El a demonstrat că progresul nu este un privilegiu al marilor puteri, ci o opțiune de politică publică: acolo unde guvernele sprijină cercetarea, educația și spiritul antreprenorial, inovația devine un fenomen social, nu doar tehnologic.

Cercetările sale au inspirat strategii europene privind tranziția verde și economia digitală, subliniind că o societate competitivă trebuie să fie și una etică – atentă la costurile umane ale schimbării.
În viziunea sa, distrugerea creatoare nu este o fatalitate, ci un proces care poate fi gestionat inteligent, astfel încât fiecare pierdere să se transforme într-o oportunitate comună.

Peter Howitt – Arhitectul matematic al reinventării

Peter Howitt, profesor emerit la Brown University, este omul care a tradus poezia inovației în limbajul precis al ecuațiilor.
Modelele sale matematice arată cum noile tehnologii apar, se răspândesc și înlocuiesc vechile structuri economice – un metabolism permanent al lumii moderne.

„O economie sănătoasă este una care se schimbă fără teamă”, afirmă el.

Howitt a fost mereu fascinat de dinamica incertitudinii. Pentru el, greșeala, eșecul și instabilitatea nu sunt accidente ale pieței, ci combustibilul evoluției.
Fiecare ciclu de criză deschide, inevitabil, o nouă etapă de descoperiri.
În această viziune, inovația nu e un lux, ci o necesitate biologică a sistemelor economice – felul în care societatea „respiră” atunci când vechile forme nu mai pot susține viața.

O economie care învață să fie umană

Comitetul Nobel a subliniat, în motivația decernării:

„Laureații Mokyr, Aghion și Howitt au demonstrat că progresul economic durabil este rezultatul unei tensiuni fertile între vechi și nou, între ordine și haos, între distrugere și creație.”

Această idee, de o frumusețe paradoxală, reumanizează economia.
Într-o lume în care tehnologia avansează mai repede decât moralitatea, teoriile celor trei economiști aduc un mesaj esențial: nu putem opri schimbarea, dar putem alege direcția ei.

Pentru prima dată după decenii, Premiul Nobel pentru Economie vorbește nu despre cifre, ci despre echilibru — între inovație și echitate, între creștere și grijă, între competiție și cooperare.
Este o schimbare de perspectivă care mută centrul de greutate al economiei de la profit la responsabilitate, de la acumulare la armonie socială.

Timp de secole, economia a fost privită ca un instrument al expansiunii: un mecanism menit să măsoare și să maximizeze randamentul lumii.
Dar cercetările celor trei laureați arată că adevărata forță a unei economii nu stă în cât produce, ci în felul în care reușește să se regenereze fără a se autodistruge.
Când inovația nu mai exclude echitatea, iar competiția nu mai suprimă cooperarea, progresul devine un proces uman, nu doar tehnologic.

Este, în fond, o pledoarie pentru o economie cu inimă — o știință care nu uită că în spatele fiecărui model matematic există destine, comunități, speranțe.
Un sistem în care curajul de a inova se împletește cu responsabilitatea de a nu lăsa pe nimeni în urmă.

Premiul din acest an amintește că creșterea fără grijă este doar o altă formă de dezechilibru, iar inovația, oricât de spectaculoasă, își pierde sensul dacă nu aduce bine colectiv.
Aghion, Howitt și Mokyr ne învață că progresul adevărat nu se măsoară doar în cifre, ci în respirația comună a unei societăți care avansează fără să se fractureze.

Tradiția și ceremonia

Premiul pentru Științe Economice a fost instituit în 1968 de Banca Suediei, la 300 de ani de la fondare, și este singurul premiu Nobel adăugat ulterior testamentului lui Alfred Nobel.
În 2025, valoarea distincției este de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 950.000 de euro), iar ceremonia de decernare va avea loc, ca în fiecare an, pe 10 decembrie, în Stockholm, în prezența familiei regale suedeze.

Data nu este întâmplătoare: 10 decembrie este ziua morții lui Alfred Nobel – simbolul unei moșteniri care continuă să lege știința de responsabilitate.

Când știința devine speranță

Premiul Nobel pentru Economie din 2025 este, în fond, o meditație despre sensul progresului.
Mokyr, Aghion și Howitt ne arată că dezvoltarea nu înseamnă doar cifre mai mari, ci și idei mai bune.
Că adevărata bogăție a unei națiuni nu este în capital, ci în capacitatea de a învăța, a greși și a încerca din nou.

Într-o lume marcată de tranziții, crize și incertitudini, teoriile lor devin un manifest pentru un nou tip de economie — una care nu mai distruge pentru a câștiga, ci creează pentru a înflori.

„Economia este povestea umanității care nu se resemnează”, spunea recent Philippe Aghion.

O poveste despre curajul de a reinventa lumea — pas cu pas, idee cu idee, generație cu generație.

Sursă: Nobelprize.org, Academia Regală Suedeză de Științe, The Economist, Financial Times, Northwestern University, Brown University, Collège de France.

Video - Laureații Premiului Nobel pentru Științe Economice 2025.

Trei gânditori care au transformat economia într-o știință a speranței — Mokyr, Aghion și Howitt, arhitecții unei lumi ce crește prin inovație.