Premiul Nobel pentru Chimie 2025 – Când materia devine aliatul Planetei -Video

Stockholm, 8 octombrie 2025. — Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat laureații Premiului Nobel pentru Chimie 2025:

Susumu Kitagawa (Japonia), Richard Robson (Australia) și Omar M. Yaghi (SUA), distinși „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice (MOF-uri) – materiale inovatoare care pot revoluționa captarea carbonului și stocarea energiei curate”.

Această descoperire, aflată la granița dintre chimie, fizică și știința mediului, este considerată un moment definitoriu pentru tranziția către o economie verde. În doar două decenii, MOF-urile au devenit un pilon al cercetărilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, purificarea aerului și apei, și dezvoltarea energiilor curate.

Când chimia devine ecologie aplicată

MOF-urile (Metal–Organic Frameworks) reprezintă una dintre cele mai fascinante descoperiri ale chimiei moderne – o punte între știința fundamentală și soluțiile de mediu.
Aceste structuri tridimensionale, alcătuite din ioni metalici legați de molecule organice, formează o rețea extrem de poroasă, comparabilă cu o „dantelă moleculară”.

Fiecare gram de material are o suprafață internă mai mare decât un teren de fotbal, permițând captarea și eliberarea controlată a moleculelor de gaz sau vapori. În esență, MOF-urile se comportă ca niște organisme vii: absorb, filtrează și reacționează în funcție de mediul înconjurător.

Profesorul Omar Yaghi a descris poetic acest comportament spunând:

„MOF-urile sunt ca niște plămâni ai materiei. Ele respiră, reacționează și pot contribui la vindecarea planetei.”

Aceste materiale pot absorbi dioxid de carbon, metan sau hidrogen, pot purifica aerul și apa și chiar extrage vapori de apă din aerul uscat — o abilitate crucială pentru regiunile afectate de secetă.

Cercetările celor trei laureați au transformat MOF-urile dintr-o curiozitate de laborator într-un instrument concret al tranziției ecologice. În prezent, ele sunt folosite în:

• Captarea CO₂ din atmosferă și din procesele industriale;
• Stocarea hidrogenului, o sursă curată de energie;
• Purificarea aerului și a apei în medii urbane;
• Extracția apei din aer în deșerturi;
• Cataliza ecologică, fără deșeuri toxice.

În Japonia, Australia și Statele Unite, tehnologiile bazate pe MOF-uri sunt deja testate la scară industrială, iar în Emiratele Arabe Unite, instalațiile inspirate din cercetările lui Yaghi produc zilnic peste 2.000 de litri de apă potabilă din aer, folosind exclusiv energie solară.

Industria energetică privește aceste materiale drept una dintre cele mai promițătoare soluții pentru stocarea gazelor și conversia energiei verzi, în timp ce cercetătorii le consideră simbolul unei chimii care nu mai distruge pentru a înțelege, ci construiește pentru a repara.

„Dacă secolul XX a fost al chimiei industriale, secolul XXI va fi al chimiei regenerative”, a declarat Susumu Kitagawa, la ceremonia Nobel.

Cine sunt laureații

Susumu Kitagawa – Japonia
Profesor la Universitatea Kyoto, Susumu Kitagawa este considerat unul dintre fondatorii chimiei moderne a materialelor poroase. Născut în 1951, el a fost fascinat încă din tinerețe de ideea că materia ar putea „respira” – că atomii și moleculele pot fi organizați astfel încât să interacționeze activ cu mediul, nu doar pasiv.
În anii ’90, echipa sa a descoperit cum poate fi controlată dimensiunea și forma porilor din structurile metal-organice (MOF-uri), deschizând drumul către o chimie capabilă să capteze selectiv gaze precum CO₂, metan sau oxigen.
Laboratorul său din Kyoto a fost primul care a demonstrat că aceste materiale pot fi „programate” să reacționeze doar la anumite molecule – un pas crucial spre filtre inteligente pentru aer, apă și energie.
Kitagawa este, de asemenea, o figură respectată în comunitatea științifică pentru modul în care integrează etica și ecologia în cercetare. A condus numeroase proiecte comune între Japonia, Coreea și Germania, menite să aplice MOF-urile în tehnologii de reducere a poluării urbane.

„Am vrut să arăt că materia poate fi la fel de inteligentă ca organismul uman. Ea poate selecta, filtra, decide”, a declarat Kitagawa pentru Nature.

Pentru contribuțiile sale, a primit anterior Premiul Japoniei pentru Știință (2011) și Premiul pentru Chimie Verde al Asociației Internaționale a Materialelor (2018).

Richard Robson – Australia
Născut în 1946, profesorul Richard Robson de la Universitatea din Melbourne este omul care a pus bazele teoretice ale polimerilor de coordonare – structurile ce stau la originea MOF-urilor moderne.
În anii ’80, Robson a fost printre puținii chimiști care au avut curajul să propună ideea unei chimii a arhitecturii moleculare, în care atomii de metal să funcționeze ca „noduri” într-o rețea tridimensională controlată matematic.
Deși inițial aceste cercetări au fost considerate „exotice”, modelele sale au devenit ulterior fundamentul pentru chimia reticulară contemporană.

„Am crezut că proiectăm simple structuri cristaline. Am descoperit, de fapt, o lume care poate respira”, a spus Robson pentru Euronews.

Munca lui Robson a influențat generații întregi de cercetători, iar în prezent, conceptele sale sunt folosite în simulările computerizate pentru proiectarea materialelor energetice și a senzorilor moleculari.
A fost distins cu Medalia David Craig a Societății Regale de Chimie din Australia și este membru onorific al Academiei Britanice de Științe.

Omar M. Yaghi – Statele Unite
Născut în Iordania și stabilit în SUA, profesorul Omar M. Yaghi (University of California, Berkeley) este considerat „părintele chimiei reticulare” – ramura care explorează construirea materialelor cu rețele moleculare predefinite, precise ca un mecanism de ceas.
Cercetările sale au deschis calea către materiale capabile să extragă apă potabilă din aer, să stocheze hidrogen și să captureze dioxid de carbon din atmosferă, fără a consuma combustibili.

Într-un proiect pilot derulat în Emiratele Arabe Unite, MOF-urile dezvoltate în laboratorul său colectează peste 2.000 de litri de apă pe zi din aerul deșertic, folosind doar energia solară.

„Ceea ce facem nu este doar chimie”, spune Yaghi. „Este o nouă formă de ecologie aplicată.”

Pe lângă activitatea științifică, Yaghi este un promotor al colaborării globale în cercetare. A fondat în 2019 Global Science Network, o inițiativă care reunește tineri cercetători din peste 20 de țări pentru a dezvolta soluții sustenabile bazate pe materiale reticulare.
Printre distincțiile sale se numără Premiul Wolf pentru Chimie (2018), Premiul al-Khawarizmi (2020) și Medalia Linus Pauling (2022).

Împreună, Kitagawa, Robson și Yaghi reprezintă trei continente, trei culturi și o singură viziune: aceea a unei științe care unește mintea, inovația și compasiunea.
Ei au reușit ceea ce puțini oameni de știință ating într-o viață – să transforme cunoașterea în speranță, iar materia în aliat al umanității.

O descoperire care unește știința și umanitatea

Comitetul Nobel a subliniat în motivarea sa că munca celor trei chimiști

„a deschis o nouă cale în știința materialelor, oferind soluții concrete la marile provocări ale secolului XXI: schimbările climatice, lipsa apei și criza energetică”.

Acest premiu marchează o tranziție de la chimia teoretică la chimia etică – de la înțelegerea materiei la folosirea ei pentru echilibrul planetei. MOF-urile sunt dovada că știința poate fi nu doar precisă, ci și morală, capabilă să repare ceea ce omul a afectat.

„Adevărata inovație nu înseamnă să cucerești natura, ci să o înțelegi suficient de bine încât să o ajuți să se refacă”, spunea Susumu Kitagawa la Kyoto.

Prin această descoperire, știința și umanitatea se întâlnesc într-un punct comun: responsabilitatea colectivă față de lumea pe care o construim — moleculă cu moleculă, decizie cu decizie.

Tradiția și ceremonia

Premiul Nobel pentru Chimie a fost decernat pentru prima dată în 1901, iar de atunci a devenit una dintre cele mai respectate distincții științifice ale lumii.
De-a lungul timpului, 197 de cercetători au fost recompensați, printre care Marie Curie, Linus Pauling, Dorothy Hodgkin, Ahmed Zewail și Frances Arnold.

În 2025, valoarea fiecărui premiu este de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 950.000 de euro), iar ceremonia de decernare va avea loc, ca în fiecare an, pe 10 decembrie, la Stockholm, în prezența familiei regale suedeze.
Data nu este întâmplătoare: 10 decembrie este ziua în care Alfred Nobel a încetat din viață, în 1896 – un simbol al continuității dintre viața inventatorului și moștenirea sa.

„Premiile Nobel nu sunt doar o celebrare a descoperirilor, ci și un apel la responsabilitate — acela de a transforma cunoașterea în progres”, a declarat Mats Larsson, secretarul Academiei Regale Suedeze.

Pentru ediția din 2025, surse academice suedeze au confirmat că tema centrală a deliberărilor a fost „materia activă și interacțiunea moleculară cu mediul” – o formulare care descrie perfect direcția lucrărilor premiate, axate pe modul în care structurile chimice pot răspunde, adapta și influența mediul înconjurător.

O chimie a viitorului

Într-o lume aflată în căutarea echilibrului, descoperirile celor trei laureați arată că știința poate deveni o formă de grijă.
MOF-urile nu sunt doar o inovație tehnologică, ci un simbol al reconectării dintre om și natură — o dovadă că progresul autentic nu înseamnă dominare, ci colaborare.

„Chimia modernă nu mai este despre ce putem crea,” a spus Omar Yaghi, „ci despre cum putem crea fără să distrugem.”

Astfel, Premiul Nobel pentru Chimie din 2025 nu este doar o recunoaștere a performanței academice, ci și o reafirmare a misiunii originare a lui Alfred Nobel: aceea de a răsplăti contribuțiile care aduc „cel mai mare beneficiu omenirii”.

Sursă: Nobelprize.org, Academia Regală Suedeză de Științe, Euronews, Nature, Berkeley News, Kyoto University, University of Melbourne.

Video-Momentul în care știința devine speranță — anunțul oficial al Premiului Nobel pentru Chimie 2025, transmis de la Stockholm.