Polonia eliberează presupusul sabotor al conductei Nord Stream. Germania critică decizia, Varșovia o consideră „justă și rațională”

Judecătorul a considerat că cererea germană nu are suficiente dovezi, iar premierul Donald Tusk a susținut public verdictul, afirmând că „problema nu e că gazoductele au fost distruse, ci că au fost construite”. Decizia riscă să tensioneze relațiile germano-poloneze.

Explozia care a zguduit Europa energetică

În dimineața zilei de 26 septembrie 2022, mai multe stații seismologice din Suedia și Danemarca au înregistrat două explozii subacvatice puternice în Marea Baltică. La scurt timp, din zona afectată au fost observate bule masive de gaz ieșind la suprafață, formând pete circulare de zeci de metri pe luciul mării.
Locul exploziei se afla în apropierea insulei Bornholm, într-o zonă unde trec conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, care transportau gaz natural din Rusia către Germania.

Autoritățile din Suedia, Danemarca și Germania au confirmat rapid că a fost vorba de un sabotaj deliberat, nu de un accident tehnic. Măsurătorile seismologice au indicat energie echivalentă cu câteva sute de kilograme de TNT. Zonele afectate s-au aflat în apele economice exclusive ale Suediei și Danemarcei, dar nu în apele lor teritoriale, ceea ce a complicat investigațiile juridice.
Anchetele ulterioare au arătat că trei din cele patru conducte au fost grav avariate, făcând imposibilă reluarea livrărilor de gaz prin Nord Stream 1 și blocând definitiv punerea în funcțiune a Nord Stream 2, care fusese finalizat dar încă neoperational din cauza sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei.

Incidentul a produs un șoc major pe piețele energetice europene. Prețul gazului pe bursa TTF din Amsterdam a crescut cu aproape 20% în doar câteva ore, iar oficialii Uniunii Europene au vorbit despre un „atac asupra infrastructurii energetice critice a Europei”.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat actul, cerând „o anchetă completă” și promițând că orice atac deliberat asupra infrastructurii europene va primi „un răspuns puternic și unit”.
Danemarca și Suedia au instituit zone de excludere maritimă și aeriană în jurul locurilor exploziei, pentru a permite scafandrilor militari să investigheze daunele.

În lunile următoare, diverse ipoteze au circulat privind autorii sabotajului.
Oficialii ruși au acuzat „state occidentale”, sugerând implicarea SUA sau a Ucrainei. La rândul lor, surse din serviciile de informații occidentale au afirmat că nu există dovezi directe care să indice o implicare a Moscovei, dar nici clarificări definitive privind un alt stat sau grup.
Guvernul german a menținut discreția asupra anchetei, anunțând doar că „indiciile conduc către un grup de indivizi pro-ucraineni”, care ar fi operat de pe un vas închiriat din portul Rostock. Potrivit presei germane (Der Spiegel, ARD), ambarcațiunea, numită Andromeda, ar fi navigat spre Bornholm la câteva zile înaintea exploziei, iar în interior au fost descoperite urme de explozibili militari.

Deși Nord Stream 2 nu fusese pus în funcțiune, el era un proiect strategic de miliarde de euro, conceput pentru a dubla capacitatea de export a gazului rusesc spre Germania, ocolind Ucraina și Polonia.
Conducta fusese promovată de fostul cancelar german Gerhard Schröder și de președintele rus Vladimir Putin, în ciuda opoziției puternice din partea Europei Centrale. Pentru Polonia și statele baltice, Nord Stream a simbolizat dependența Europei de Rusia și izolarea energetică a Ucrainei.

Explozia din 2022 a avut nu doar consecințe economice, ci și un impact geopolitic major: a accelerat tranziția energetică europeană, a determinat Germania să redeschidă termocentrale pe cărbune și să caute contracte urgente de gaz lichefiat (LNG) din Norvegia, SUA și Qatar pentru a evita o criză energetică de iarnă.
În același timp, sabotajul a devenit o temă centrală în confruntarea informațională dintre Rusia și Occident, fiecare parte încercând să atribuie vina celuilalt.

După aproape trei ani de anchete separate, niciun stat nu a prezentat dovezi definitive privind identitatea autorilor. Germania, prin procuratura federală de la Karlsruhe, continuă investigațiile și a emis mai multe mandate de arestare, printre care și cel pentru cetățeanul ucrainean Volodymyr Z., arestat ulterior în Polonia.

Arestarea și procesul din Varșovia

La 30 septembrie 2025, poliția poloneză l-a arestat lângă Varșovia pe Volodymyr Z., un cetățean ucrainean în vârstă de 46 de ani, în baza unui mandat european emis de Germania.
Anchetatorii germani îl acuză de „conspirație pentru comiterea unui atac cu explozivi” și „sabotaj împotriva securității statului german”.

Pe 6 octombrie 2025, tribunalul polonez a prelungit arestul preventiv al suspectului cu 40 de zile, în așteptarea deciziei privind extrădarea. În tot acest timp, avocatul apărării, Tymoteusz Paprocki, a susținut că acțiunile de care este acuzat clientul său, dacă au existat, ar trebui considerate „operațiuni militare în contextul războiului ruso-ucrainean”, nu infracțiuni civile.

Pe 17 octombrie 2025, Tribunalul Districtual din Varșovia, condus de judecătorul Dariusz Lubowski, a respins cererea de extrădare formulată de Germania și a dispus eliberarea imediată a lui Volodymyr Z.

„Sunteți liber”, a anunțat judecătorul în sala de judecată, potrivit Deutsche Welle.

Lubowski a argumentat că probele trimise de Germania sunt insuficiente, conținând „informații generale, fără date concrete despre implicarea suspectului”. Instanța a precizat că nu a analizat vinovăția, ci doar legalitatea cererii de extrădare.

Judecătorul a mers mai departe, plasând cazul într-un context politic și moral:

„Atacul asupra infrastructurii agresorului într-un război drept nu este sabotaj, ci un act militar. Soldații ucraineni nu pot fi considerați teroriști – ei își apără patria și slăbesc inamicul.”

De asemenea, el a subliniat că explozia s-a produs în ape internaționale, iar conductele vizate erau proprietate rusească, ceea ce ridică semne de întrebare privind jurisdicția germană asupra faptei.

Tusk: „Problema nu e că Nord Stream a fost distrus, ci că a fost construit”

Premierul polonez Donald Tusk a sprijinit public decizia tribunalului, reluând critica tradițională a Varșoviei la adresa proiectului energetic germano-rus.

„Problema nu este că aceste conducte au fost aruncate în aer, ci că au fost construite. Nord Stream a fost o greșeală politică uriașă”, a declarat Tusk, citat de Reuters și Financial Times.

Tusk a adăugat că extrădarea „nu ar fi fost în interesul Poloniei” și a subliniat că Varșovia trebuie să rămână „solidară cu Ucraina în fața agresiunii ruse”.

Reacții și consecințe diplomatice

Verdictul polonez a fost primit cu îngrijorare la Berlin, unde procurorii federali analizează posibile căi de atac. Germania a evitat până acum comentarii politice directe, dar surse diplomatice au descris decizia drept „un test pentru încrederea reciprocă în cadrul cooperării judiciare europene”.

În același timp, analiștii politici subliniază că verdictul reflectă divergențele de perspectivă dintre Polonia și Germania asupra relației cu Rusia. Varșovia vede Nord Stream ca pe un simbol al „dependenței periculoase” față de Moscova, în timp ce Berlinul încearcă să trateze cazul în stricta logică juridică.

Cazul vine într-un moment în care relațiile bilaterale sunt deja tensionate din cauza controalelor la frontieră, a disputelor privind migrația și a diferențelor de strategie militară în sprijinul Ucrainei.

Verdictul nu este încă definitiv — ambele părți au la dispoziție trei zile pentru apel — dar pentru moment, Volodymyr Z. este un om liber.
Avocatul său a confirmat pentru presa poloneză că acesta intenționează să rămână în Polonia, unde locuiește de trei ani și deține o mică firmă de construcții lângă Varșovia.

Decizia Poloniei de a refuza extrădarea lui Volodymyr Z. depășește cadrul unui simplu dosar juridic. Ea reflectă o diferență profundă de perspectivă între Varșovia și Berlin:
pentru Germania, cazul Nord Stream este un act criminal ce trebuie judecat; pentru Polonia, el este legat de un război în curs și de lupta Ucrainei împotriva agresiunii ruse.

Prin acest verdict, justiția poloneză transmite un mesaj politic clar – solidaritate cu Ucraina și distanțare față de politica energetică germană care, în trecut, a permis dependența Europei de gazul rusesc.

Decizia riscă însă să afecteze cooperarea judiciară și diplomatică între cele două state, într-un moment în care unitatea europeană este esențială.

Indiferent de evoluțiile juridice ulterioare, cazul Nord Stream rămâne un simbol al noii frontiere de tensiune din Europa: între drept și geopolitică, între justiție și rațiune de stat.

Surse : Deutsche Welle, Reuters, Associated Press, Der Spiegel, ARD, Financial Times.