Plecă americanii: SUA redimensionează trupele din România.

Guvernul României a confirmat că Statele Unite vor diminua prezența unei părți din forțele rotaționale aflate pe teritoriul național, în cadrul unei revizuiri mai ample a posturii militare americane în Europa. Autoritățile de la București insistă că decizia nu afectează capacitatea de descurajare a NATO pe Flancul Estic, în pofida preocupărilor generate de războiul din Ucraina.

Într-un comunicat transmis miercuri, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că a fost notificat oficial de Washington.

„Ministerul Apărării Naționale a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA… Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu”, precizează MAPN, potrivit---------

Instituția mai arată că decizia era anticipată, România menținând dialog permanent cu partenerul strategic american în ultimii doi ani.

Schimbarea priorităților la Washington

Potrivit Ministerului Apărării, decizia americană trebuie privită în contextul mai amplu al repoziționării strategice anunțate de administrația de la Washington la începutul acestui an, orientată spre optimizarea resurselor militare în funcție de noile amenințări globale. Strategii Pentagonului au avertizat încă din februarie că Statele Unite vor acorda prioritate flexibilității operaționale, capabilităților de reacție rapidă și investițiilor în tehnologie avansată — domenii considerate critice în perspectiva competiției strategice cu China și a sprijinirii efortului de război din Ucraina.

„Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, transmite MAPN.

Experții în securitate afirmă că măsura reflectă o mișcare de „ ajustare tehnică” a prezenței americane, mai degrabă decât o retragere abruptă. În ultimele 18 luni, aliații europeni — inclusiv Franța, Germania și statele baltice — și-au amplificat la rândul lor propriile contingente, reducând presiunea logistică asupra Statelor Unite în regiunea Mării Negre.

Decizia vine pe fondul dezbaterilor interne din Washington privind costurile susținerii pe termen lung a Ucrainei și prioritizarea capacităților navale și aeriene în Indo-Pacific, în contextul competiției strategice tot mai vizibile cu China. Totodată, Casa Albă a semnalat, în repetate rânduri, necesitatea „împărțirii echitabile a poverii” între membrii NATO — un mesaj care a redevenit central în discursul american.

Surse diplomatice citate de agenția AFP susțin că mișcarea nu trebuie interpretată ca o diminuare a angajamentului de securitate față de Europa, ci ca parte a unei recalibrări menite să evite suprasolicitarea structurilor americane.

Un oficial al Alianței Nord-Atlantice a încercat să tempereze reacțiile, afirmând pentru AFP că:

„Chiar şi cu această ajustare, prezenţa forţelor americane în Europa rămâne mai mare decât a fost în ultimii ani, cu mult mai multe trupe americane pe continent decât înainte de 2022”.

Potrivit acestuia, capacitatea de descurajare față de Rusia rămâne „solidă”.

Ce baze sunt afectate

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a precizat că instalațiile de la Deveselu și Câmpia Turzii nu sunt vizate.
„Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotaţională… nu o să mai stea aici”, a declarat ministrul.

Brigada, cu un efectiv estimat între 1.200 și 1.500 de militari, se află în prezent în exerciții în afara țării.

„La Kogălniceanu rămân cei care erau în grupul de luptă aerian şi diverse trupe”, a mai adăugat Moșteanu.

Întrebat dacă această retragere parțială reprezintă un regres, ministrul a admis: „Aș fi vrut să nu fie așa”.

Oficialul a încercat să liniștească publicul:

„România rămâne o țară sigură… aproximativ 1000 de militari americani vor rămâne […] Principala forță care ne protejează în fiecare zi este Armata Română… ne uităm la zecile de mii de soldați pe care îi are armata română, echipamentele care continuă să vină, contractele de înzestrare.”

Perspectiva pe termen scurt

Deși o parte a brigăzii mecanizate americane nu va mai efectua rotații pe teritoriul României, aproximativ 1.000 de militari SUA vor continua să fie dislocați în țară, concentrați în principal în domeniile aerian, logistic și de monitorizare regională. Aceștia vor contribui la exerciții comune, operațiuni de vigilență la Marea Neagră și la menținerea interoperabilității cu trupele române.

Misiunile aeriene și antirachetă ale alianței vor continua „fără întrerupere”, potrivit autorităților, element considerat esențial în condițiile în care fragmente de drone rusești au căzut în repetate rânduri pe teritoriul românesc în proximitatea graniței cu Ucraina. Surse militare sugerează că traficul aerian militar pe culoarele estice rămâne intens.

Suspendarea rotației brigăzii mecanizate este văzută mai degrabă ca o pauză tehnică, care permite SUA să redirecționeze forțe către alte zone considerate prioritare. În paralel, România va continua investițiile în infrastructura militară de la Mihail Kogălniceanu, care ar urma să devină una dintre cele mai mari baze NATO din Europa de Est odată finalizată extinderea prevăzută pentru anii următori.

În același timp, NATO își menține prezența înaintată în regiune, cu contingent european consolidat în brigada multinațională aflată sub comandament francez, aviație de poliție aeriană și sisteme de monitorizare radar. Oficialii Alianței spun că integrarea acestor forțe permite un grad sporit de flexibilitate și reacție rapidă, chiar dacă rotația americană este ajustată.

Surse: AFP, Agerpres, Ministerul Apărării Naționale.