Parada forței la Beijing: China, în pas de defilare spre o nouă ordine mondială - VIDEO

Imagini transmise în întreaga lume miercuri au surprins o scenă simbolică la Beijing: președintele Xi Jinping, pe balconul Porții Tiananmen, în imediata apropiere a portretului lui Mao Zedong, supraveghind parada militară de Ziua Victoriei.

Evenimentul, organizat pentru a marca 80 de ani de la capitularea Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, a avut o dublă semnificație: pe de o parte, comemorarea sacrificiilor Chinei, unde milioane de oameni au murit în luptele împotriva invaziei japoneze; pe de altă parte, reafirmarea rolului Beijingului ca actor central în istoria secolului XX și în ordinea mondială actuală. Ziua Victoriei, adesea eclipsată în memoria colectivă de bătăliile din Europa sau din Pacific, este prezentată de autoritățile chineze drept momentul în care națiunea și-a câștigat demnitatea, iar aniversarea a 80 de ani devine astfel prilejul ideal pentru a lega trecutul eroic de ambițiile contemporane.

Coregrafia puterii

Marșul soldaților chinezi a fost un spectacol în sine. Pasul lor perfect sincronizat, formațiile geometrice fără greșeală și disciplina afișată au transformat defilarea într-o demonstrație coregrafică a puterii de stat. Fiecare detaliu a fost gândit să transmită ideea de unitate națională și de control absolut, elemente fundamentale în mesajul politic al Partidului Comunist.

Dar parada nu a fost doar despre oameni. Alături de trupele terestre, Beijingul a dezvăluit un arsenal menit să impresioneze publicul global: racheta hipersonică YJ-15, capabilă să lovească ținte navale majore precum portavioanele; vehiculul submarin uriaș, fără pilot, AJX002, proiectat să opereze în secret în adâncurile oceanelor; și sistemul HQ-29, prima încercare declarată a Chinei de a intra în competiția pentru dominația spațială, cu capacitatea de a doborî sateliți.

În fața camerelor de televiziune, Armata Populară de Eliberare a expus și trei noi tipuri de rachete balistice intercontinentale, între care DF-5C, cu o rază declarată de acțiune de peste 20.000 km și posibilitatea de a transporta până la 12 focoase nucleare simultan. Astfel de capacități, prezentate cu fast în centrul Beijingului, consolidează imaginea unei puteri militare pregătite să concureze direct cu Statele Unite nu doar la nivel regional, ci la scară planetară.

În acest amestec de precizie umană și tehnologie de vârf, parada de la Tiananmen a reușit să transmită un mesaj dublu: China este o națiune disciplinată, gata să urmeze linia impusă de conducerea sa, și, în același timp, o superputere militară cu ambiții globale.

Xi Jinping și invitații săi

Tribuna a devenit o scenă geopolitică. Alături de Xi s-au aflat lideri care simbolizează susținerea unei lumi alternative la cea condusă de Occident: Vladimir Putin, venit să-și afișeze solidaritatea cu Beijingul; Kim Jong-un, aliat tradițional al Chinei, dar și lideri europeni cu orientări diferite de Bruxelles, precum premierul slovac Robert Fico și președintele sârb Aleksandar Vučić. Această combinație de invitați a întărit imaginea Chinei ca nucleu al unui bloc de putere care se extinde din Asia până în Europa de Est și Balcani.

Potrivit analizei Deutsche Welle, prezența acestor lideri nu a fost întâmplătoare. În autocrații, paradele militare nu sunt doar evenimente comemorative, ci instrumente simbolice prin care se transmite atât forță reală, cât și percepută. Prin intermediul acestor imagini difuzate global, Beijingul și-a reafirmat ambiția de a dicta regulile unei viitoare ordini mondiale. În acest proiect, Sudul global joacă un rol esențial, iar liderii invitați la Tiananmen reprezintă tocmai această deschidere strategică.

Astfel, parada nu a fost doar un exercițiu de imagine militară, ci și un semnal politic: China își consolidează alianțele și se prezintă ca un centru de gravitație pentru statele care contestă hegemonia occidentală.

Discursul lui Xi Jinping

Înainte ca trupele să înceapă marșul pe bulevardul Chang’an, Xi Jinping a apărut pe balconul Porții Tiananmen, într-o ținută sobră, simbolic poziționat sub portretul lui Mao Zedong. Liderul chinez a rostit un discurs încărcat de solemnitate, cu accente menite să lege trecutul de prezent și să transmită un mesaj pentru viitor.

Xi a evocat sacrificiul milioanelor de chinezi care au murit în rezistența împotriva Japoniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A adus un omagiu „soldaților curajoși care și-au dat viața pentru libertatea patriei”, subliniind că aceste jertfe nu trebuie uitate. În continuare, Xi a cerut „eradicarea rădăcinilor războiului pentru a preveni repetarea istoriei”, o formulare care a rezonat puternic în atmosfera comemorativă.

În acest context, a lansat un apel direct către lume:

„Astăzi trebuie să alegem între pace și război, între dialog și confruntare.”

Dincolo de apelul său la pace, discursul a reflectat și viziunea strategică a Beijingului, potrivit căreia stabilitatea poate fi asigurată doar prin forță, disciplină și o pregătire neîntreruptă.

Mesajul său a părut să combine două dimensiuni aparent contradictorii: pe de o parte, apelul la pace și reconciliere; pe de altă parte, prezentarea unui arsenal militar menit să arate lumii că Beijingul este pregătit de confruntare, dacă va fi nevoie. În mod deliberat, Xi nu a menționat Statele Unite, dar a vorbit despre „sprijinul primit din partea țărilor prietene” în timpul războiului, o formulare care lasă loc de interpretări, dar evită recunoașterea explicită a sacrificiului american.

Această omisiune a fost remarcată imediat la Washington. Președintele american Donald Trump a reacționat pe platforma Truth Social, întrebând dacă Xi va aminti „sprijinul masiv și vărsarea de sânge” american care a ajutat China să reziste invaziei japoneze.

„Mulți americani au murit pentru ca China să-și asigure libertatea. Sper că vor fi onorați cum se cuvine”, a scris Trump, adăugând ironic: „Vă rog să transmiteți cele mai calde urări lui Vladimir Putin și lui Kim Jong-un, în timp ce conspirați împotriva Statelor Unite ale Americii”.

Diferența de ton este evidentă: Xi Jinping a preferat solemnitatea și ambiguitatea, evitând să deschidă fronturi directe, în timp ce Donald Trump a ales o abordare sarcastică și confruntațională. Acest contrast reflectă divergențele de stil și de poziționare politică dintre Beijing și Washington în fața aceleiași scene – o demonstrație de forță care, pentru unii, marchează ambiția Chinei de a-și afirma locul pe scena globală, iar pentru alții ridică semne de întrebare asupra intențiilor sale.

Reacții din media europeană

The Times vorbește despre un front unit între Xi, Putin și Kim, sugerând că parada este un semnal direct adresat Washingtonului și Occidentului în general.

The Guardian (Regatul Unit) notează că parada urmărește să transmită mesajul:

„China nu se teme să stea alături de prietenii săi, chiar dacă sunt marginalizați pe scena internațională.”
De asemenea, evenimentul este văzut ca un mijloc de reafirmare a rolului Chinei într-o ordine multipolară, reflectând schimbarea echilibrului global.

Într-o analiză vizuală și editorială, presa franceză denumește evenimentul o „luptă pentru memorie”, sugerând că parada servește nu doar comemorării istorice, ci și legitimării politice a rolului Chinei în istoria mondială contemporană. Textul evidențiază cum Beijingul subliniază rolul său ca una dintre marile puteri aliate din cel de‑al Doilea Război Mondial

ZDFheute comentează că„gestul simbolic de solidaritate între Xi, Putin și Kim este un mesaj adresat lui Trump”.

BILD, tabloidul german , oferă interpretarea mai dură: titlul său vorbește despre „o frontă împotriva libertății”. Un expert citat de BILD, May‑Britt Stumbaum de la Institutul SPEAR, descrie parada ca un spectacol menit să ilustreze ascensiunea Chinei ca superputere militară și voința de a-și impune voința — în particular asupra Taiwanului și într-o ordine globală în schimbare.

Reacții politice

Uniunea Europeană:
Uniunea a optat pentru un boicot discret, prin absența reprezentanților de rang înalt la eveniment. Un diplomat UE, sub protecția anonimatului, a declarat pentru Radio Free Europe:

„Boicotăm parada din cauza participării Rusiei, dar nu a evenimentelor conexe.”
El a adăugat că este „înduioșător” că Serbia, candidat la aderare, a fost reprezentată oficial, dar a subliniat:
„Este bine că se expune clar faptul că China nu este mai aproape de noi.”

Parada de la Beijing a fost mai mult decât o comemorare: un spectacol minuțios și un mesaj politic cu ecou global, care marchează locul Chinei într-o ordine internațională aflată în schimbare.

Sursa principala: Deutsche Welle.