„Nu e un cal troian al Rusiei”: interviul Angelei Merkel care a stârnit valuri în Europa de Est -Video

Angela Merkel, fostul cancelar german care a condus Germania timp de 16 ani și a modelat în mare parte politica europeană contemporană, a revenit în centrul atenției printr-un interviu neașteptat acordat în Ungaria. Gazda a fost canalul independent Partizán, condus de jurnalistul Márton Gulyás — o platformă critică la adresa guvernului Orbán, dar deschisă discuțiilor oneste.

Interviul, preluat de publicații precum Hungarian Conservative, Magyar Nemzet și Hungary Today, a devenit rapid un subiect fierbinte în Europa de Est.

Interviul, publicat la începutul lunii octombrie 2025, a oferit pentru prima dată după mult timp o privire directă asupra modului în care Merkel vede astăzi relațiile dintre Europa, Rusia și liderul ungar Viktor Orbán.

„E o prostie să-l numești cal troian”

Întrebată dacă premierul Viktor Orbán este „calul troian al Rusiei” în UE, Merkel a răspuns fără ezitare:

„Nu, e o prostie… cred că e absurd.”

A adăugat că Orbán „apără interesele economice ale țării sale”, chiar dacă „nu îi împărtășește toate metodele”.

„Am avut adesea puncte de vedere divergente, dar la final s-au găsit soluții comune.”

Afirmațiile au fost citate de Hungarian Conservative ca dovadă a respectului reciproc dintre cei doi foști lideri. În Ungaria, declarația a fost interpretată ca o reabilitare politică a lui Orbán, deseori criticat la Bruxelles pentru pozițiile sale proruse.

Merkel, dialogul și amintirea din 2021

Unul dintre cele mai sensibile momente ale interviului a fost când Angela Merkel a readus în discuție inițiativa franco–germană din iunie 2021, o propunere de reluare a dialogului direct între Uniunea Europeană și președintele rus Vladimir Putin — o inițiativă respinsă atunci de mai multe state din Europa de Est.

„Propunerea noastră a fost respinsă — mai ales de țările baltice și de Polonia.”
„Cred că ar fi fost mai bine dacă am fi păstrat un canal de comunicare.”

La momentul respectiv, Merkel și Emmanuel Macron pledau pentru o abordare dublă: fermitate față de acțiunile Rusiei, dar și păstrarea deschisă a canalelor diplomatice, în speranța că dialogul ar putea preveni o escaladare militară. Ideea lor a fost, însă, întâmpinată cu suspiciune în Estul Europei, unde Moscova era deja percepută ca o amenințare iminentă.

Țările baltice și Polonia s-au opus vehement, argumentând că orice încercare de apropiere ar fi tradusă de Putin drept o slăbiciune și ar fi subminat sancțiunile internaționale impuse după anexarea Crimeei. În final, planul franco–german nu a fost niciodată implementat.

Prin revenirea asupra acestui episod, Merkel pare să fi vrut să reafirme convingerea că diplomația — chiar și cu regimuri ostile — nu trebuie abandonată complet. În viziunea sa, izolarea totală a Rusiei a alimentat și mai mult radicalizarea Kremlinului.

Pentru Polonia și statele baltice, însă, aceste declarații au sunat ca o reluare a vechii doctrine „business as usual” cu Moscova — o politică ce, în opinia lor, a permis Rusiei să-și consolideze influența și să se pregătească pentru invazia Ucrainei.

„A fost o ocazie ratată de a tăcea. Doamna Merkel nu înțelege că acel dialog ar fi oferit lui Putin doar mai multă legitimitate,” a reacționat dur fostul ministru de externe lituanian Linas Linkevičius, citat de LRT.lt.

Mai multe publicații din regiune, inclusiv Gazeta Wyborcza din Polonia, au mers chiar mai departe, întrebându-se dacă Merkel încearcă, de fapt, să rescrie propria moștenire politică, distanțându-se subtil de eșecurile trecutului.

Fostul cancelar german fusese deja criticat pentru dependența energetică creată între Germania și Rusia prin proiectul Nord Stream 2, lansat în timpul mandatului său. Mulți experți văd acum acea decizie drept una dintre cauzele indirecte ale influenței economice ruse asupra Europei.

Pe de altă parte, susținătorii lui Merkel invocă filosofia sa constantă a dialogului — o linie de gândire pragmatică inspirată din politica germană postbelică, unde diplomația era preferată confruntării deschise.

„Dacă încetezi să vorbești cu adversarul tău, nu mai ai nici măcar posibilitatea de a-l influența,” spunea adesea Merkel în anii în care negocia acordurile de la Minsk.

Declarațiile din interviul pentru Partizán pot fi, așadar, citite în două chei: fie ca o continuare a realismului său tradițional, fie ca o încercare de justificare tardivă a unei politici care a lăsat Europa vulnerabilă.

Cert este că, la patru ani după retragerea sa din politică, Merkel a redeschis o rană diplomatică pe care Europa de Est nu o consideră vindecată. Iar ecoul interviului demonstrează cât de profund rămâne divizată Uniunea Europeană în privința relației cu Rusia — între cei care cred în dialog și cei care nu mai au încredere în el.

Europa între dialog și dezbinare

Interviul Angelei Merkel nu a fost doar o rememorare a unui episod din 2021, ci o oglindă a fracturilor care persistă în interiorul Uniunii Europene. În timp ce Germania, Franța și Italia încearcă să susțină ideea unei soluții diplomatice la conflictul din Ucraina, țările din flancul estic văd în orice deschidere către Moscova o formă de capitulare morală.

Polonia, Lituania, Estonia și Letonia au reacționat aproape la unison: nu poți negocia cu un agresor care continuă să bombardeze orașe ucrainene și să amenințe granițele NATO. Pentru aceste state, războiul nu este o abstracție geopolitică, ci o chestiune de supraviețuire.

În Polonia, presa a reacționat cu furie. Hungary Today a relatat că mai mulți oficiali de la Varșovia au calificat interviul drept „un exercițiu de spălare a trecutului”.

„Dacă Merkel ar fi fost mai puțin naivă în 2021, poate nu am fi avut un război în 2022”, a declarat fostul premier Mateusz Morawiecki.

În Lituania, publicațiile au descris interviul ca „o palmă peste memoria colectivă” a celor care au avertizat ani de zile asupra expansiunii ruse. LRT și European Conservative au relatat că mesajul a fost folosit de propagandiștii ruși drept dovadă că „nu toți liderii vest-europeni cred în vina exclusivă a Moscovei”.

Potrivit The Moscow Times, reacția Kremlinului a fost promptă: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a salutat „realismul” fostului cancelar și a spus că „nu toți liderii europeni trăiesc în iluzia că izolarea Rusiei este o soluție”.

Pe de altă parte, în capitalele occidentale, există o oboseală vizibilă față de conflictul prelungit. Criza energetică, inflația și valul de populism din interiorul Uniunii alimentează o nouă tentație de dialog, chiar dacă nu toți au curajul să o spună deschis.

Prin cuvintele ei, Merkel a rostit ceea ce mulți lideri europeni gândesc, dar nu îndrăznesc să exprime public:

„Diplomația nu e o slăbiciune. E singurul instrument care poate opri o tragedie.”

Acest mesaj a fost interpretat diferit în funcție de direcția privirii. În Vest, ca un apel la rațiune; în Est, ca un ecou al compromisurilor care au precedat războiul.
Astfel, interviul nu doar că a reactivat dezbateri vechi, dar a și testat cât de unită mai este Europa atunci când vine vorba de Rusia și de definirea conceptului de „pace”.

Umbra lungă a erei Merkel

Angela Merkel nu mai este la putere din decembrie 2021, dar influența sa asupra politicii europene persistă. Este considerată un simbol al stabilității, dar și un personaj controversat pentru felul în care a gestionat relațiile cu Rusia și dependența energetică a Germaniei.

În interviul de la Partizán, Merkel nu s-a apărat explicit, dar tonul și formulările sale par să sugereze o autojustificare elegantă.

„Nu toate deciziile pot fi judecate doar prin prisma a ceea ce s-a întâmplat după. În acel moment, părea rațional.”

Această frază, aparent banală, ascunde filosofia care i-a ghidat întreaga carieră: deciziile nu se iau din frică, ci din echilibru. Însă echilibrul, într-o lume polarizată, poate fi perceput ca indecizie.

Cei care i-au fost aliați o consideră în continuare „busola morală a Europei”, capabilă să tempereze excesele de populism și isterie mediatică.
Criticii, în schimb, o văd drept arhitecta neintenționată a vulnerabilităților europene: Germania prea dependentă de gazul rusesc, Uniunea prea lentă în reacții, și o Rusie care a profitat de fiecare ezitare.

În plan simbolic, revenirea sa publică, chiar și printr-un simplu interviu în Ungaria, a fost percepută ca o revenire a „Europei vechi” – cea a compromisului și diplomației lente, într-o eră care pare să nu mai aibă răbdare cu nuanțele.

O întrebare care rămâne

La finalul interviului, Angela Merkel nu a oferit soluții, ci a ridicat o întrebare:

„Cum putem construi pacea fără să vorbim și cu cei care o distrug?”

Este o întrebare incomodă, dar fundamentală pentru Europa de astăzi.
Unii o privesc ca pe o dovadă de luciditate; alții, ca pe o amintire a compromisurilor care au costat vieți.

Cert este că interviul de la Partizán a făcut ceea ce puțini politicieni mai reușesc în prezent: a redeschis o dezbatere reală, una care trece dincolo de partizanat și ideologie — despre ce înseamnă să fii lider într-o lume în care fiecare alegere e un risc între morală și pragmatism.

Efectul Merkel asupra politicii europene actuale

Interviul Angelei Merkel nu a fost doar o revenire simbolică a unei foste cancelare, ci un test de stres pentru politica externă europeană. Cuvintele ei au reactivat o dezbatere care părea înghețată: cât de mult din strategia de dialog a Germaniei mai este validă astăzi?

Olaf Scholz și dilema succesiunii morale

Actualul cancelar german, Olaf Scholz, a evitat să comenteze direct interviul. Totuși, surse citate de Der Spiegel au notat că în interiorul coaliției germane există un sentiment de inconfort: Merkel a spus public ceea ce guvernul de la Berlin discută în privat.

Scholz, adesea descris ca un „continuator tehnocrat” al epocii Merkel, a adoptat o versiune mai rezervată a aceluiași pragmatism: sprijin militar pentru Ucraina, dar și deschidere spre dialog atunci când condițiile o vor permite.

„Germania nu va fi niciodată un stat care respinge diplomația. Chiar și în vremuri de război, trebuie să păstrăm punți,” a spus Scholz într-un discurs la Berlin, la scurt timp după interviu.

Emmanuel Macron și ecoul francez

În Franța, președintele Emmanuel Macron a reacționat discret, dar vizibil favorabil. Cotidianul Le Monde a observat că mesajul lui Merkel „rezonează” cu propriile eforturi ale lui Macron de a menține un fir de comunicare cu Moscova.

Macron, care în ultimele luni a pledat pentru o „strategie de securitate europeană autonomă”, vede în Merkel o aliată simbolică: o voce a rațiunii care, în pofida criticilor, înțelege că Europa nu poate trăi permanent în logica sancțiunilor și a izolării.

„Trebuie să ne apărăm valorile fără să ne pierdem capacitatea de a negocia,” a spus Macron într-o conferință la Strasbourg, făcând trimitere indirectă la declarațiile fostului cancelar.

Donald Trump și noul pragmatism global

De peste Atlantic, președintele SUA, Donald Trump, a surprins printr-o declarație neașteptată:

„Merkel a fost mereu mai inteligentă decât restul Europei. Ea înțelege că trebuie să vorbești chiar și cu cei care nu-ți sunt prieteni.”

Comentariul, preluat de Fox News, a fost interpretat ca un gest politic calculat — o recunoaștere a valorii realiste din filosofia diplomatică germană, dar și o reafirmare a propriei poziții a lui Trump, favorabilă negocierilor directe cu Moscova.

Astfel, Merkel, fără să-și fi dorit neapărat, a devenit puntea simbolică între vechiul Occident al diplomației și noul Occident al negocierilor dure, un spațiu în care moralitatea și pragmatismul se ciocnesc la fiecare frază.

O Europă care se redefinește

După interviul ei, un lucru a devenit evident: Europa nu mai vorbește pe o singură voce.
Statele estice cer forță, cele vestice caută echilibru, iar Germania — moștenitoarea unei tradiții de dialog calculat — se află din nou între două lumi.

Cuvintele Angelei Merkel, rostite la un canal maghiar, au depășit granițele unei simple conversații televizate. Au devenit un reper moral și o provocare intelectuală pentru o generație de lideri care se întreabă, la fel ca ea, dacă poți construi pacea fără să vorbești și cu inamicul tău.

Surse : Partizán, Hungarian Conservative, Magyar Nemzet și Hungary Today, LRT.lt., European Conservative ,Gazeta Wyborcza, The Moscow Times, Der Spiegel, Le Monde, Fox News.

Interviul integral poate fi urmărit mai jos, înregistrat de canalul ungar Partizán, unde Angela Merkel vorbește deschis despre Europa, Rusia și rolul dialogului în politică: