Nicușor Dan, în prim-plan la summitul NATO. Întâlniri cu Trump și lideri europeni

La summitul NATO de la Haga, liderii Alianței au convenit o creștere fără precedent a cheltuielilor pentru apărare, până la 5% din PIB. Președintele României, Nicușor Dan, a fost activ în dialogul strategic, întâlnindu-se inclusiv cu Donald Trump și alți lideri de top.

La Haga, într-o atmosferă încărcată de simbolism și decizii cruciale pentru viitorul securității euroatlantice, liderii NATO s-au reunit miercuri pentru un summit care promite să redefinească angajamentele militare ale Alianței. Conform Reuters, toate cele 32 de state membre au anunțat susținerea unei creșteri graduale a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035 – un obiectiv istoric, adoptat unanim.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că europenii și canadienii vor fi cei care vor suporta creșterea contribuțiilor, nu contribuabilii americani. Președintele SUA, Donald Trump, a fost lăudat de mai mulți lideri pentru presiunile constante exercitate asupra aliaților în vederea majorării bugetelor de apărare.

Deși inițial a evitat un răspuns clar privind aplicarea Articolului 5 din Tratatul NATO, Trump a confirmat miercuri, într-o întâlnire cu Rutte, că SUA rămân angajate față de clauza de apărare colectivă: „Suntem alături de ei până la capăt.”

România a fost reprezentată la nivel înalt. Președintele Nicușor Dan a participat activ la discuții și a avut o serie de întâlniri bilaterale importante, printre care cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și, deloc de neglijat, o scurtă întrevedere cu președintele american Donald Trump – moment imortalizat într-o fotografie publicată de șeful statului român pe rețelele sociale.

„Am discutat despre consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării, precum și despre contracararea amenințărilor hibride și cibernetice, cu accent pe regiunea Mării Negre”, a transmis Nicușor Dan într-un mesaj oficial. Alături de el s-au aflat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, ministra de Externe, Oana Țoiu, consilierul prezidențial Cristian Diaconescu și ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu.

Ministrul Moșteanu a avut la rândul său o agendă intensă, cu întâlniri bilaterale cu omologii din Franța și SUA. Potrivit unui comunicat al MApN, dialogul cu ministrul francez Sebastien Lecornu a vizat Grupul de Luptă NATO de la Cincu, condus de Franța, unde sunt dislocați și militari belgieni, spanioli și luxemburghezi. Totodată, cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, Moșteanu a reafirmat angajamentul României față de parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Pe marginea summitului, ministra de Externe, Oana Țoiu, a participat la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina, unde a susținut nevoia unei păci durabile și a sprijinirii continue a Ucrainei și Republicii Moldova. „România rămâne ferm angajată în susținerea securității în regiunea Mării Negre”, a declarat aceasta pe rețeaua X.

Summitul, deși redus ca durată pentru a nu-l plictisi pe Donald Trump – potrivit Financial Times – a fost încărcat de semnificație politică și militară. Stabilirea unei ținte de 5% din PIB pentru apărare, în condițiile în care în prezent media este de 2,6%, arată clar că NATO se pregătește pentru un nou tip de realitate geopolitică.

Ținta vizează atât cheltuieli militare directe (armament, instruire), cât și investiții în infrastructură și securitate cibernetică, elemente esențiale pentru întărirea capacității de reacție rapidă a Alianței. România, care în 2024 a alocat deja 2,2% din PIB pentru apărare, va trebui să accelereze ritmul pentru a rămâne în linia frontului în cadrul NATO.

Între timp, vocea disidentă a premierului ungar Viktor Orban, care a declarat că Rusia „nu este suficient de puternică pentru a reprezenta o amenințare reală pentru NATO”, a fost întâmpinată cu rezerve. Liderii occidentali au evitat o confruntare directă, concentrându-se pe mesajul de unitate și solidaritate.

Summitul NATO de la Haga marchează, așadar, un punct de cotitură: o Alianță mai angajată financiar, mai conștientă de provocările multidimensionale și – poate cel mai important – mai atentă la echilibrul transatlantic, într-un moment în care parteneriatele nu se mai iau de bune, ci se negociază, se reafirmă și se construiesc în timp real.