„Italian Brainrot”: trendul absurd care a făcut furori pe TikTok și are legături neașteptate cu România

Ce este „Italian Brainrot” și de ce a devenit viral?

Origini și mecanism
Fenomenul „Italian Brainrot” a apărut la începutul anului 2025 pe TikTok și Instagram, ca o combinație de creativitate digitală și absurd intenționat. Creatorii folosesc aplicații de inteligență artificială pentru a genera imagini cu animale, obiecte sau mâncare fuzionate în moduri bizare – un crocodil cu aripi de avion, o balerină cu cap de cappuccino sau un cimpanzeu cu banane în loc de mâini. Fiecare „personaj” primește un nume pseudo-italian, exagerat fonetic, precum Tralalero Tralala, Bombardiro Crocodilo, Ballerina Cappuccina, Chimpanzini Bananini sau Brr Brr Patapim. Imaginile sunt însoțite de voci sintetice text-to-speech, cu accent italian parodic, iar povestea care le însoțește este adesea fără noimă, tocmai pentru a provoca râsul prin absurd.

Context cultural
Termenul „brain rot” – tradus aproximativ ca „putrezirea creierului” – a fost ales de Oxford University Press drept Cuvântul Anului 2024, definind efectul consumului excesiv de conținut superficial, repetitiv și lipsit de provocări intelectuale. „Italian Brainrot” duce această idee la extrem, transformând-o într-o estetică asumată: un amestec de culori vii, situații ridicole și exagerări lingvistice. Popularitatea lui se explică prin faptul că ironizează exact tipul de conținut pe care îl reprezintă, creând un joc meta între creator și spectator.

Reacții din comunitate
Generațiile mai tinere – în special Gen Z și Gen Alpha – au îmbrățișat fenomenul cu entuziasm. Profesorii din mai multe țări, citați de The Guardian, povestesc cum elevii reproduc numele personajelor în pauze, le desenează pe caiete sau le folosesc în glume private, uneori chiar alegând „personajul favorit” ca pe o mască identitară temporară. Popularitatea este alimentată și de natura colectivă a trendului: creatorii își combină ideile, remixând personajele altora și adăugând detalii tot mai absurde.

Totuși, nu lipsesc și controversele. Unele videoclipuri au stârnit critici pentru că folosesc elemente considerate ofensatoare – referințe religioase deformate sau imagini cu potențial de interpretare sensibilă. Specialiștii în media avertizează că, deși conținutul pare inofensiv, efectul acumulativ al „brain rot” poate normaliza glume insensibile sau mesaje subtile pe care nu toți utilizatorii le percep.

Fenomenul rămâne însă unul dintre cele mai bune exemple ale felului în care absurdul și creativitatea colectivă, amplificate de AI, pot cuceri internetul într-un timp record.

România pe hartă

Ce poate părea surprinzător este că una dintre cele mai cunoscute versiuni ale acestui trend vine din România:

• Autori români în trending global
  Potrivit unui articol din The Star (Malaysia), personajul „Ballerina Cappuccina” – balerina cu cap de ceașcă de cappuccino – ar fi fost creat în martie 2025 de tânărul român Susanu Sava-Tudor. În text, el explică că e mai degrabă o formă de umor absurd, mai degrabă o caricatură cinematografică a Italiei, decât o referire la țara reală. Videoclipul original a strâns peste 45 de milioane de vizualizări în TikTok și circa 3,8 milioane de aprecieri.

• Context românesc reflectat în media globală
  Astfel, România nu doar adoptă trendul, ci contribuie la formarea sa — întărind ideea că internetul este un spațiu fără granițe, unde ideile circulă rapid și pot fi reinventate în orice limbaj (sau nonsens).

Impact și semnificații

Absurditatea ca formă de creativitate
Unul dintre motivele pentru care „Italian Brainrot” a prins atât de bine este faptul că nu urmărește un sens profund, ci o reacție imediată — fie că este râs, uimire sau confuzie. Copiii și adolescenții, în special, îl folosesc ca pe un joc colectiv: reproduc numele personajelor, le imită vocile și le desenează pe caiete, transformând trendul într-un fel de „cod” comun. Profesorul Tim, citat de The Guardian, povestește cum „îi aud pe elevi spunând dintr-o dată «Tralalero Tralala!»” fără niciun context, pur și simplu pentru efectul amuzant.

Acest tip de umor este descris de specialiști drept post-ironic: nu mai caută să livreze o glumă clară sau un mesaj satiric, ci să fie amuzant tocmai prin lipsa de logică. Este o marcă a erei digitale actuale — rapidă, fragmentată, construită pe colaborare între creatori, dar și pe un consum intens de conținut.

Siguranță în absurd
Un expert citat de The Guardian consideră că „Italian Brainrot” reprezintă o formă relativ inofensivă de utilizare a inteligenței artificiale. Spre deosebire de scenariile distopice sau de deepfake-urile controversate, acest trend se bazează pe ludic, pe imagini exagerate și povești complet fictive, fără legături directe cu persoane reale. Din acest motiv, mulți îl văd ca pe un spațiu sigur de explorare a creativității, unde tinerii își pot testa ideile fără consecințe grave.

Această abordare arată că, în mâinile utilizatorilor tineri, AI-ul nu este doar un instrument tehnologic, ci și un mijloc de exprimare artistică. În loc să fie o amenințare, poate deveni o „joacă digitală” care dă naștere la noi norme culturale și forme de divertisment.

Provocări și sensibilități
Totuși, succesul trendului nu a venit fără probleme. Unele fragmente audio, în special cele asociate personajelor Tralalero Tralala sau Bombardiro Crocodilo, conțin expresii blasfemice în italiană sau referințe cu tentă violentă. Deși pentru mulți acestea trec neobservate sau sunt percepute ca glume, pentru alții pot fi jignitoare. Criticile au vizat atât limbajul folosit, cât și posibilitatea ca astfel de expresii să fie preluate de copii fără a le înțelege conotațiile.

Acest aspect a deschis o discuție mai largă despre responsabilitatea creatorilor și platformelor în moderarea conținutului generat de AI. Chiar dacă „Italian Brainrot” este în mare parte amuzant și creativ, el arată și cât de ușor pot apărea derapaje atunci când filtrele etice nu sunt aplicate consecvent.

În ansamblu, fenomenul demonstrează că absurdul poate fi o formă validă de exprimare culturală, dar și că succesul rapid al unui trend vine la pachet cu provocări legate de sensibilități, percepții și mod de utilizare.

De ce contează și ce spune trendul despre România

„Italian Brainrot” este mai mult decât o modă trecătoare pe internet — este un fenomen care ilustrează perfect cum cultura digitală poate lua forme complet neașteptate, situate la granița dintre absurd și creativitate colectivă. Într-o lume în care atenția utilizatorilor este tot mai fragmentată, acest tip de conținut reușește să unească oameni din culturi și limbi diferite în jurul unui umor comun, chiar dacă acesta nu are o logică clasică.

Pentru România, povestea acestui trend are o semnificație aparte. Faptul că unul dintre personajele emblematice — Ballerina Cappuccina — a fost creat de un tânăr român demonstrează că prezența noastră în cultura digitală globală nu se limitează la a fi simpli spectatori. Tinerii români sunt activi în crearea de conținut original, capabili să influențeze tendințe internaționale și să facă parte din conversația globală a internetului.

Mai mult, această implicare arată și adaptabilitatea generațiilor tinere din România: capacitatea de a înțelege rapid un format viral, de a-l recrea cu propriile idei și de a-l propulsa în algoritmii care definesc succesul online. Este o dovadă că, în era digitală, barierele geografice aproape dispar — iar talentul, creativitatea și umorul pot traversa instant orice graniță.

În final, „Italian Brainrot” nu este doar un exemplu de cum absurdul poate deveni artă virală, ci și un semnal că România are deja o voce în formarea noii culturi internetice. Și, dacă acest trend ne învață ceva, este că în universul digital actual, uneori nu ai nevoie de sens pentru a fi relevant — ai nevoie de curajul de a crea și de a împărtăși, chiar și atunci când realitatea pare întoarsă pe dos.

Surse: The Guardian, The Star .