Abonează-te la Newsletter-ul Nostru

Succes! Verifică-ți emailul

Pentru a finaliza abonarea, dă clic pe linkul de confirmare din inbox-ul tău. Dacă nu ajunge în 3 minute, verifică folderul de spam.

Ok, Mulțumesc

Germania mizează pe „Aktivrente”: 2.000 € pe lună, neimpozabili, pentru pensionarii care rămân la muncă în continuare

Guvernul de la Berlin lansează „Aktivrente”: de la 1 ianuarie 2026, germanii care au depășit vârsta legală de pensionare și continuă să lucreze pot câștiga până la 2.000 € pe lună, scutiți de impozit.

Ana-Maria Cernat profile image
by Ana-Maria Cernat
Germania mizează pe „Aktivrente”: 2.000 € pe lună, neimpozabili, pentru pensionarii care rămân la muncă în continuare
Aproximativ 9% din forța de muncă din Germania urmează să se pensioneze în următorii 10 ani. FOTO: @ vukasinlj81/Envato

Măsura vizează combaterea stagnării economice și a penuriei de forță de muncă, dar stârnește controverse privind echitatea fiscală și impactul bugetar.


Germania apasă pedala reformelor pe fondul unei duble presiuni: stagnare economică și deficit acut de lucrători calificați. În acest cadru, cabinetul condus de cancelarul Friedrich Merz a aprobat un proiect de lege care introduce „Aktivrente”, o schemă prin care persoanele aflate peste vârsta legală de pensionare (67 de ani), dar care aleg să rămână în câmpul muncii, pot încasa până la 2.000 € lunar, neimpozabili, pe lângă pensie. Măsura intră în vigoare la 1 ianuarie 2026, după dezbaterea și votul din Bundestag. Scopul: să țină mai mult timp în activitate angajații experimentați și să tempereze dezechilibrele demografice. informează Reuters.

Potrivit proiectului, veniturile suplimentare rămân neimpozabile până la plafonul de 2.000 €/lună, însă angajatul și angajatorul vor continua să achite contribuțiile la asigurările sociale, astfel încât sistemele de pensii și sănătate să nu fie defavorizate. Eligibili sunt cei care muncesc în locuri de muncă supuse contribuțiilor sociale; sunt excluși funcționarii publici, lucrătorii independenți, meseriașii și angajații din agricultură/silvicultură — o limitare care a stârnit critici privind tratamentul diferențiat al tipurilor de venit.

Executivul estimează pierderi anuale de venituri fiscale de ~890 milioane € până în 2030, pe fondul scutirii de impozit, în timp ce unele evaluări externe ridică nota de plată spre 1,9 miliarde €/an. Guvernul susține însă că, pe termen mediu, plusul de activitate economică și contribuțiile sociale colectate vor compensa integral costurile — posibil chiar în circa trei ani.

Contextul demografic apasă greu pe calcule: populația activă a Germaniei este în scădere, iar aprox. 9% din forța de muncă (≈4,8 milioane de persoane) urmează să se pensioneze în următorul deceniu. În paralel, un raport guvernamental indică o reducere de ~6,3 milioane a populației active între 2010 și 2030 — un șoc care erodează potențialul de creștere și împovărează sistemele publice. Aktivrente încearcă să atenueze acest decalaj, păstrând în companii expertiză greu de înlocuit în construcții, educație, sănătate și industrie.

Pe plan politic, inițiativa a fost promisă în campanie de Merz și împachetată în „toamna reformelor”, un pachet pro-creștere menit să dea un impuls economiei. Pentru cancelarie, narațiunea este clară: statul oferă un stimulent net celor care pot și vor să rămână la muncă, iar companiile primesc timp suplimentar să califice și să integreze forță de muncă nouă. În logica Executivului, schema nu substituie migrația de muncă ori digitalizarea, dar cumpără timp și reduce punctele de stres pe piața muncii.

Controversele nu lipsesc. Economiști și experți în politici sociale ridică două obiecții majore: (1) echitatea fiscală — de ce acest tip de venit devine scutit, când altele nu?; (2) eficiența macro — câți pensionari vor profita realmente de schemă și cu ce impact asupra deficitului de competențe? Criticii susțin că Aktivrente e un pas util, dar insuficient fără măsuri complementare (formare continuă, atragerea de talente, digitalizare, creșterea productivității). În replică, guvernul mizează pe beneficiile sociale ale activității prelungite (status, sănătate, integrare) și pe rolul de „punte” către o piață a muncii mai flexibilă.

Din nota guvernului (via Reuters): obiectivul este „să stimulăm munca după pensionare” și să „încurajăm păstrarea lucrătorilor vârstnici și experimentați” în companii — în condițiile unei scăderi prognozate a populației active și a unui cost bugetar anual estimat la ~890 mil. €.

Cum va funcționa, pe scurt

  • Cine beneficiază: persoane peste 67 de ani care continuă să lucreze în raporturi de muncă cu contribuții sociale.
  • Ce primesc: până la 2.000 € lunar neimpozabili ca venit salarial suplimentar (peste pensie). Contribuțiile sociale rămân datorate.
  • Cine e exclus: funcționari publici, independenți/PFA, meseriași, angajați în agricultură/silvicultură.
  • Cât costă: ~890 mil. €/an (estimarea guvernului), posibil până la ~1,9 mld. €/an (estimări externe).
  • Când începe: 1 ianuarie 2026 (după adoptarea legii).

De ce contează

Pe termen scurt, Aktivrente poate ușura presiunea din sectoarele cu deficit (sănătate, educație, construcții) și poate stabiliza tranziția generațională. Pe termen mediu, impactul depinde de rata de adoptare: dacă un procent semnificativ de pensionari rămâne activ, câștigul în ore lucrate și know-how ar putea depăși pierderea fiscală. Dacă nu, schema riscă să fie percepută ca generoasă, dar limitată în efecte. În orice scenariu, rămân esențiale politicile de productivitate, formare și migrație legală — fără de care deficitul structural de competențe nu dispare.


Sursa: Reuters

Ana-Maria Cernat profile image
de Ana-Maria Cernat

Știrile importante, trimise direct pe e-mailul tău

Platforma ta de știri actualizate, cu analize clare și perspective relevante. Informații imparțiale din diverse domenii, pentru o informare completă.

Succes! Verifică-ți emailul

To complete Subscribe, click the confirmation link in your inbox. If it doesn’t arrive within 3 minutes, check your spam folder.

Ok, Mulțumesc

Citește mai mult