Friedrich Merz eșuează în cursa pentru cancelaria Germaniei

Liderul CDU nu a reușit să obțină majoritatea necesară în Bundestag, în primul tur al votului pentru funcția de cancelar.

Votul a fost unul istoric și tensionat, iar Germania intră acum într-o perioadă de incertitudine politică.

Merz nu a convins majoritatea deputaților

Deși blocul conservator CDU/CSU, aliat cu Partidul Social-Democrat (SPD), deținea teoretic o majoritate de 328 de locuri din cele 630 din Bundestag, Merz a primit doar 310 voturi. Pentru a fi ales cancelar din primul tur, era necesară o majoritate absolută de 316 voturi. Rezultatul votului a fost următorul: 310 pentru Merz, 300 împotrivă, 20 abțineri, relatează Deutsche Welle.

Potrivit unor surse din interiorul SPD, mai mulți parlamentari social-democrați au votat împotriva lui Merz, în semn de protest față de stilul său de conducere și de declarațiile recente considerate prea dure pe teme sociale și migrație.

Prima respingere a unui candidat la funcția de cancelar din 1949 încoace

Este pentru prima dată în istoria Republicii Federale Germania când un candidat susținut de o majoritate aparent solidă eșuează în primul tur al alegerii cancelarului. În trecut, astfel de eșecuri au fost rare și au marcat adesea începutul unor crize politice.

Această respingere vine într-un moment deosebit de sensibil pentru Germania, cu provocări majore legate de stagnarea economică, tranziția energetică și tensiunile internaționale, inclusiv sprijinul pentru Ucraina.

Ce urmează după eșecul lui Merz?

Potrivit procedurilor constituționale, Bundestagul are acum la dispoziție 14 zile pentru a alege un cancelar cu majoritate absolută. Dacă acest lucru nu se întâmplă, se organizează un al treilea tur de scrutin, unde este suficientă o majoritate simplă. Dacă nici atunci nu există consens, președintele federal, Frank-Walter Steinmeier, poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate.

Există mai multe scenarii posibile:

• Merz rămâne candidat: CDU/CSU îl menține pe Merz în cursă, sperând să câștige voturi suplimentare în runda a doua sau a treia, prin negocieri cu parlamentarii ezitanți sau cu alte partide.
• Un nou candidat CDU/CSU: în cazul în care Merz nu reușește să coaguleze sprijinul necesar, alianța ar putea propune un alt lider mai consensual, posibil din aripa moderată a CDU.
• Guvern minoritar: dacă niciun candidat nu reușește să obțină o majoritate absolută în cele 14 zile, Bundestagul poate accepta un cancelar ales cu majoritate simplă în turul trei. Ar fi prima dată când Germania are un guvern minoritar la nivel federal.
• Alegeri anticipate: dacă niciun scenariu nu generează stabilitate, președintele Steinmeier poate dizolva Parlamentul. Alegerile anticipate ar însemna o reluare a campaniei electorale într-un climat și mai polarizat.

Reacții politice și mediatice

Rezultatul votului a fost primit cu aplauze ironice de unii membri ai opoziției, în special din partea formațiunii de stânga Die Linke și a extremei drepte AfD. Co-liderul AfD, Alice Weidel, a cerut alegeri anticipate, calificând situația drept "un haos provocat de elita incompetentă de la Berlin".

Fostul cancelar Olaf Scholz a evitat comentariile directe, dar a transmis un mesaj scurt:

"Germania are nevoie de stabilitate, nu de încercări eșuate."

Presa internațională a remarcat semnificația simbolică a eșecului lui Merz, într-un context european marcat de ascensiunea populismului și polarizarea accentuată a discursului politic.

Situația rămâne deschisă

Germania intră într-o perioadă de incertitudine politică, iar Friedrich Merz, considerat favorit pentru funcția de cancelar, trebuie acum să regândească strategia. Votul din Bundestag a arătat că majoritățile teoretice pot fi fragile în fața nemulțumirilor interne și că legitimitatea liderilor se construiește nu doar prin aritmetică parlamentară, ci și prin încredere reală. Următoarele zile vor fi decisive pentru viitorul politic al Germaniei.

Meta descriere: Friedrich Merz, liderul CDU, a eșuat în primul tur al alegerii cancelarului Germaniei în Bundestag, nereușind să obțină majoritatea necesară. Ce urmează?

Sursa: Deutsche Welle