Fonduri europene blocate: România pierde 869 de milioane din PNRR, pentru că nu și-a făcut temele

Ce s-a întâmplat

Comisia Europeană a aprobat, la finalul lunii mai 2025, o tranșă de 1,279 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă a suspendat plata unei sume importante: 869 de milioane de euro. Suspendarea vizează neîndeplinirea a trei jaloane specifice și pune România într-o situație delicată. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a confir at situația, oferind detalii despre măsurile urgente care trebuie luate.

Care sunt jaloanele neîndeplinite

1. Operaționalizarea AMEPIP – 330 milioane euro blocați

Primul jalon neîndeplinit care a dus la suspendarea unei tranșe semnificative din fondurile PNRR este legat de operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Întreprinderilor Publice de Interes Public (AMEPIP). Deși înființată legal, această autoritate nu este încă funcțională, iar lipsa sa de activitate efectivă a dus la blocarea sumei de 330 de milioane de euro.

AMEPIP are o misiune crucială: să supravegheze modul în care sunt conduse companiile de stat, să monitorizeze performanța acestora și să contribuie la impunerea unui sistem coerent de guvernanță corporativă. Cu alte cuvinte, este o structură-cheie pentru transparentizarea și eficientizarea managementului în zeci de companii care gestionează bani publici.

Comisia Europeană a subliniat că România trebuie nu doar să creeze instituții, ci să le facă funcționale, cu structuri de conducere profesioniste, independente politic și aliniate la standardele europene. În cazul AMEPIP, lipsa unui președinte, a unei echipe executive și a procedurilor operaționale clare a fost considerată o încălcare a angajamentelor asumate prin PNRR.

Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, procesul de selecție a conducerii AMEPIP este în curs, cu termen-limită pentru depunerea candidaturilor fixat pentru 11 iunie 2025. Totuși, Comisia Europeană așteaptă dovezi concrete de funcționare, nu doar demersuri birocratice.

În lipsa acestei autorități, România nu poate demonstra că deține un mecanism eficient de evaluare a performanței întreprinderilor de stat, care administrează miliarde de euro din bugetul public. De aici și decizia de a suspenda finanțarea aferentă acestui jalon, până la îndeplinirea completă a cerințelor.

Operaționalizarea AMEPIP nu este doar o obligație față de Bruxelles, ci și un instrument esențial pentru a reduce risipa din companiile de stat și a aduce mai multă responsabilitate în folosirea banilor publici. Fără acest pas, România riscă nu doar pierderea banilor din PNRR, ci și perpetuarea unui sistem ineficient și vulnerabil politic.

2. Numirea administratorilor în companiile energetice – 227 milioane euro

Un alt jalon blocat care a dus la suspendarea fondurilor din PNRR, în valoare de 227 milioane de euro, vizează numirea administratorilor în companiile energetice de stat. Comisia Europeană solicită respectarea strictă a principiilor guvernanței corporative, iar România nu a reușit să demonstreze că acestea sunt implementate eficient în întreprinderile din sectorul energetic.

Mai exact, este vorba despre 43 de companii din subordinea Ministerului Energiei, printre care se numără jucători strategici precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica și altele. Conform normelor impuse de Bruxelles, aceste entități trebuie să aibă consilii de administrație formate prin selecții transparente, competitive și profesioniste, nu pe criterii politice sau de influență locală.

Până în prezent, România a reușit să finalizeze procedurile de selecție doar parțial. Pentru opt companii, acestea au fost reluate după ce fuseseră inițiate incorecte sau incomplete, în timp ce cinci companii nici măcar nu au început procesul de recrutare. În lipsa unor consilii de administrație complete și desemnate conform criteriilor agreate, Comisia Europeană a decis suspendarea plății aferente acestui jalon.

Comisarul european pentru economie și coeziune a avertizat deja că fără guvernanță corporativă reală, fondurile europene nu pot susține un sistem care rămâne opac și vulnerabil la influențe politice. Numirile formale, fără concursuri reale sau fără implicarea firmelor de recrutare independente, nu mai sunt tolerate în noul cadru impus prin PNRR.

Ministrul Energiei a declarat că ministerul lucrează accelerat pentru a finaliza procedurile și că există deschidere pentru colaborarea cu experți independenți. Totuși, timpul este scurt: România are termen până în 28 noiembrie 2025 pentru a îndeplini acest jalon, altfel cele 227 de milioane de euro rămân suspendate, iar încrederea Comisiei poate fi serios afectată.

Această situație este un test de transparență pentru România. Dacă guvernanța corporativă nu este implementată real, companiile-cheie din energie riscă să rămână într-un cerc vicios de numiri netransparente, care afectează nu doar performanța economică, ci și securitatea energetică a țării.

3. Reforma pensiilor speciale – 231 milioane euro suspendate

Al treilea jalon neîndeplinit care a dus la suspendarea fondurilor din PNRR vizează una dintre cele mai sensibile și controversate teme din România: reforma pensiilor speciale. Comisia Europeană a condiționat acordarea a 231 de milioane de euro de adoptarea unor măsuri concrete pentru reformarea acestui sistem, considerat inechitabil și nesustenabil.

În centrul discuției se află pensiile speciale ale magistraților, care au fost ani la rând subiectul unor dezbateri aprinse în spațiul public și politic. Bruxelles-ul cere alinierea acestor pensii la principiile contributivității și sustenabilității, impuse ca standarde pentru toate statele membre ce beneficiază de fonduri prin PNRR.

Potrivit proiectului analizat în prezent în Senat, se prevede:

• Creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, dar abia în anul 2045.
• Calcularea pensiei la un nivel de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele luni de activitate.
• Excluderea unor sporuri și prime care până acum umflau baza de calcul.
• Interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul în sistemul public.

Deși modificările sunt considerate un pas înainte, Comisia Europeană le evaluează ca fiind insuficient de ferme și prea lente. Bruxelles-ul a transmis deja observații asupra caracterului „prea protector” al tranziției și a cerut măsuri mai rapide și mai aplicate pentru ca reforma să nu rămână doar una „pe hârtie”.

Proiectul de lege se află în dezbatere în Senat, în calitate de primă cameră sesizată, și urmează să ajungă în Camera Deputaților, care este forul decizional. Tergiversarea acestor pași riscă să împingă România în afara calendarului impus de Comisie și să transforme suma suspendată în pierdere definitivă.

Ministrul Marcel Boloș a declarat că „este esențial să livrăm o reformă credibilă și corectă, nu doar pentru Bruxelles, ci pentru toți românii care așteaptă echitate în sistemul de pensii”. În plus, a avertizat că, dacă nu sunt respectate jaloanele, România riscă nu doar pierderea banilor, ci și sancțiuni suplimentare din partea Uniunii Europene.

Prin urmare, reforma pensiilor speciale nu mai poate fi amânată sau tratată cu superficialitate. Este o condiție-cheie pentru accesarea fondurilor PNRR, dar și un test major de voință politică, transparență și responsabilitate față de cetățeni. România are termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a convinge Comisia Europeană că poate implementa schimbări reale.

Termen și consecințe – România are timp până în noiembrie

Decizia Comisiei Europene nu este definitivă, dar impune un termen clar și ferm: 28 noiembrie 2025. Până la această dată, România trebuie să demonstreze că a remediat toate cele trei puncte critice — operaționalizarea AMEPIP, reforma pensiilor speciale și numirea administratorilor în companiile de stat din energie.

Dacă aceste jaloane nu sunt îndeplinite la timp și conform standardelor europene, cei 869 de milioane de euro vor fi pierduți definitiv, fără posibilitatea de a fi recuperați ulterior. Mai grav, nerespectarea angajamentelor ar putea afecta credibilitatea României în cadrul întregului mecanism PNRR, ceea ce ar atrage consecințe și asupra plăților viitoare.

În paralel, Comisia ar putea decide impunerea unor sancțiuni indirecte, inclusiv prin recalibrarea sumelor eligibile sau prin solicitarea unor garanții suplimentare la următoarele tranșe de plată.

Pentru a preveni acest scenariu, Guvernul României a anunțat formarea unor grupuri de lucru interministeriale și lansarea unor proceduri accelerate, menite să recupereze timpul pierdut și să evite blocajele administrative. Rămâne însă de văzut dacă măsurile vor fi implementate la timp și în mod credibil.

Alte evoluții: Cererea de plată numărul 4 – dublă miză

În timp ce tranșa a treia se află sub semnul suspendării, România lucrează în paralel la pregătirea cererii de plată numărul 4. Aceasta este esențială nu doar pentru finanțarea proiectelor deja începute, ci și pentru menținerea fluxului de investiții externe și pentru consolidarea poziției țării în relația cu instituțiile europene.

Guvernul a propus majorarea valorii acestei cereri de la 2,68 miliarde euro la 5,7 miliarde euro, aproape o dublare a sumei față de estimările inițiale. Totodată, numărul de jaloane asociate a fost crescut de la 46 la 95 de jaloane, ceea ce reflectă complexitatea reformelor asumate, dar și riscurile potențiale în implementare.

Printre punctele centrale ale noii cereri se află digitalizarea administrației, reforme în sănătate și educație, investiții în infrastructură verde și adaptarea la schimbările climatice.

Un alt element controversat este propunerea de amânare a aplicării Legii salarizării unitare pentru sectorul bugetar. Executivul susține că legea nu poate fi aplicată în actualul context fiscal, întrucât deficitul bugetar trebuie să scadă sub 5% pentru a fi sustenabilă. Această condiție ar putea însă genera tensiuni sociale, mai ales în rândul funcționarilor și angajaților publici.

Ce urmează pentru România

Comisia nu a suspendat doar o tranșă de bani, ci a pus sub semnul întrebării capacitatea reală a României de a livra reforme atunci când contează. Jaloanele nu sunt simple bifări administrative, ci angajamente asumate la cel mai înalt nivel.

În joc nu mai sunt doar fondurile, ci imaginea unei țări care și-a cerut singură o șansă și acum e obligată să o onoreze. Bruxelles-ul nu pare dispus să mai tolereze întârzieri mascate în explicații tehnice sau reforme redactate pentru uz intern.

De această dată, timpul nu mai poate fi cumpărat cu promisiuni.

Surse: stiripesurse.ro, Libertatea, Economedia.