Europa accelerează cu inteligența artificială. România se blochează la start

Inteligența artificială nu mai este, în Europa, o tehnologie a viitorului. Este deja un instrument folosit zilnic, în companii, școli, universități și administrații publice. De la automatizarea sarcinilor de birou până la analiză de date și asistență educațională, AI-ul se extinde rapid pe continent. Cele mai recente date oficiale arată însă că această transformare are loc într-un ritm profund inegal.

Potrivit statisticilor publicate de Eurostat, aproximativ 32,7% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârste între 16 și 74 de ani au utilizat în 2025 instrumente de inteligență artificială generativă, precum asistenți conversaționali sau aplicații de creare automată de conținut. Este un salt important față de anii anteriori și un semnal clar că AI-ul începe să devină o competență uzuală.

Aceeași tendință se regăsește și în mediul economic. Conform datelor Eurostat privind digitalizarea întreprinderilor, aproape una din cinci companii din UE folosește deja tehnologii de inteligență artificială, fie pentru analiză de date, fie pentru relația cu clienții, logistică sau automatizarea proceselor interne. În cazul companiilor mari, procentul depășește 50%, semn că AI-ul este privit tot mai mult ca un avantaj competitiv.

În acest context european în accelerare, poziția României este una care ridică semne serioase de întrebare.

România, ultimul loc în UE la utilizarea AI

Conform acelorași statistici Eurostat, doar 17,8% dintre români au folosit în 2025 instrumente de inteligență artificială generativă. Este cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană și aproape la jumătate față de media comunitară. Diferențele devin și mai evidente atunci când România este comparată cu statele aflate în fruntea clasamentului.

În Danemarca, Finlanda și Estonia, peste 45% din populație utilizează deja aplicații AI în mod curent, fie pentru muncă, fie pentru educație sau activități personale. În aceste țări, inteligența artificială este integrată în viața cotidiană, nu tratată ca o tehnologie de nișă.

Situația este similară și în mediul de afaceri. Potrivit Eurostat, doar aproximativ 5% dintre companiile din România folosesc tehnologii AI, comparativ cu peste 40% în Danemarca și peste 35% în Finlanda. Diferența nu este una conjuncturală, ci reflectă un decalaj structural în nivelul de digitalizare, investiții și competențe.

Un paradox digital

Această poziționare este cu atât mai paradoxală cu cât România se numără constant printre statele europene cu viteze ridicate de internet. Cu toate acestea, datele europene arată că infrastructura, de una singură, nu este suficientă.

Conform analizelor privind competențele digitale, România se situează sub media UE la abilități digitale de bază, iar decalajul se adâncește când vine vorba despre competențe avansate, precum utilizarea inteligenței artificiale, analiza datelor sau automatizarea proceselor.

În timp ce alte state europene introduc AI-ul în școli, universități și programe de formare profesională, în România utilizarea rămâne fragmentată și, adesea, informală. Pentru mulți utilizatori, AI-ul este perceput mai degrabă ca un instrument experimental decât ca o resursă educațională sau profesională stabilă.

Europa și restul lumii

La nivel global, Uniunea Europeană se află într-o poziție intermediară. Analizele internaționale citate de Euronews arată că adopția AI în Europa este mai avansată decât în multe regiuni emergente, dar rămâne sub nivelul Statelor Unite, unde utilizarea inteligenței artificiale în companii și educație este mai larg răspândită.

Pentru a evita adâncirea diferențelor interne, instituțiile europene mizează pe investiții și politici comune care să sprijine statele rămase în urmă. Totuși, datele arată că ritmul de recuperare diferă semnificativ de la o țară la alta.

Cifrele care conturează realitatea

Privite separat, statisticile arată procente și clasamente. Privite împreună, ele sugerează însă o diferență de ritm. În timp ce o parte a Europei a trecut deja de la faza de experiment la utilizarea curentă a inteligenței artificiale, România pare să se afle încă la nivelul de prim contact.

Datele Eurostat indică faptul că utilizarea redusă a AI în România nu este compensată de o adopție alternativă în alte forme de digitalizare avansată. Nivelul scăzut de folosire a inteligenței artificiale se suprapune cu un grad redus de automatizare, analiză de date și integrare a tehnologiilor inteligente în procesele zilnice ale companiilor și instituțiilor.

În acest context, decalajul față de media europeană nu se măsoară doar în procente, ci în timp. Statele care folosesc deja AI în mod curent acumulează experiență, ajustări și know-how, în timp ce țările cu adopție redusă intră mai târziu într-un ciclu care devine tot mai competitiv.

Cifrele nu spun ce va urma, dar indică un lucru clar: momentul în care inteligența artificială devine infrastructură, nu opțiune, se apropie mai repede pentru unele state decât pentru altele.

Tabel – Utilizarea inteligenței artificiale în UE (date Eurostat, 2025)

Sursă: - Eurostat – Use of artificial intelligence by individuals and enterprises, - Euronews