Criza sănătății mintale la copii scapă de sub control: rețelele sociale, principalul vinovat

Un nou raport internațional trage un semnal de alarmă privind impactul devastator al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a copiilor. Potrivit datelor KidsRights, adolescenții din întreaga lume sunt tot mai afectați, iar guvernele par depășite de amploarea fenomenului.

Criza sănătății mintale în rândul copiilor și adolescenților a atins un nivel alarmant, potrivit celui mai recent KidsRights Index, publicat de organizația olandeză KidsRights în colaborare cu Universitatea Erasmus din Rotterdam. Raportul pentru anul 2025 arată că peste 14% dintre copiii cu vârste între 10 și 19 ani se confruntă cu tulburări de sănătate mintală, iar rata globală a sinuciderilor în rândul adolescenților de 15–19 ani este de 6 la 100.000, o cifră ce reflectă gravitatea situației.

Marc Dullaert, fondatorul și președintele KidsRights, avertizează într-un comunicat citat de AFP și preluat de Agerpres că „este un semnal de alarmă pe care nu-l mai putem ignora”. Potrivit lui, expansiunea necontrolată a platformelor de social media este unul dintre factorii principali care alimentează această criză.

Raportul subliniază existența unei corelații îngrijorătoare între deteriorarea sănătății mintale a copiilor și utilizarea compulsivă a rețelelor sociale, cu efecte directe asupra activităților zilnice și dezvoltării emoționale. Practic, fenomenul capătă valențe adictive, iar efectele sunt resimțite la scară globală.

În Europa, datele sunt deosebit de îngrijorătoare. Până la 13% dintre copiii de 13 ani prezintă semne de utilizare problematică a rețelelor, iar 39% dintre adolescenții de 15 ani sunt într-un contact permanent cu prietenii prin intermediul acestor platforme. Un tipar de dependență digitală pe care raportul îl numește „fără precedent”.

În acest context, mai multe state europene încep să ceară reglementări concrete. Grecia, sprijinită de Franța și Spania, a propus recent, în cadrul unei reuniuni ministeriale la Luxemburg, adoptarea unor măsuri care să limiteze utilizarea rețelelor sociale de către copii, ca reacție la temerile privind caracterul adictiv și potențialul nociv al platformelor.

Problema este amplificată și de lipsa datelor clare despre sănătatea mintală a copiilor, ceea ce îngreunează elaborarea unor politici publice eficiente. Dullaert subliniază că este momentul ca guvernele să pună bunăstarea copiilor mai presus de profitul companiilor tech și avertizează: „Asistăm la o criză digitală care e pe cale să remodeleze fundamental copilăria.”

Un exemplu relevant vine din lumea media: mini-seria „Adolescence”, lansată de Netflix în februarie, a scos la iveală influențele toxice și misogine din mediul online. Reacția a fost imediată – guvernele britanic și francez au inițiat demersuri pentru ca producția să fie inclusă în programele școlare, ca mijloc de conștientizare și educație.

Însă KidsRights avertizează că indignarea publică nu este suficientă. „Avem nevoie de acțiune, nu doar de reacții emoționale”, spune Dullaert, punând presiune pe liderii politici să treacă de la declarații la măsuri reale.

Pentru mai multe detalii, raportul complet KidsRights Index 2025 este disponibil pe site-ul oficial al organizației.