Criza globală a sângelui: soluția poate veni din laborator

Rezerve insuficiente, nevoi uriașe

În fiecare an, la nivel mondial sunt necesare peste 112 milioane de donații de sânge, potrivit Crucii Roșii Germane (DRK), însă rezervele sunt insuficiente, chiar și în țările dezvoltate, relatează Deutsche Welle. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că tot mai multe state nu reușesc să asigure cantitățile necesare pentru transfuzii sigure. În Germania, de exemplu, este nevoie de 15.000 de donații zilnic, iar măsuri precum recompensele sau voucherele nu mai sunt suficiente pentru a convinge populația să doneze.

Problema este agravată de distribuția inegală a donatorilor: 40% din totalul donațiilor provin din țările bogate, care adună doar 16% din populația lumii. Iar sângele nu se exportă ușor dintr-o regiune în alta. Din aceste motive, cercetătorii caută alternative în laborator.

Sângele animal, o soluție imposibilă deocamdată

Deși ideea utilizării sângelui animal ca alternativă a fost explorată în mod teoretic, din punct de vedere practic aceasta se lovește de limite biologice majore. Globulele roșii provenite de la animale prezintă pe suprafața lor antigene care sunt complet diferite de cele umane. Sistemul imunitar uman identifică aceste celule ca fiind invadatori periculoși și declanșează reacții de respingere imediate și severe.

Pentru ca sângele animal să devină compatibil cu cel uman, ar fi nevoie fie de eliminarea completă a acestor antigene, fie de modificarea genetică a celulelor pentru a exprima antigeni umani. Ambele abordări sunt extrem de complexe și riscante, necesitând tehnologii avansate și ridicând serioase probleme de etică și siguranță. Mai mult, există riscul apariției unor reacții imune violente, precum anafilaxia, care pot pune viața în pericol. În concluzie, sângele animal nu este, în prezent, o opțiune realistă pentru utilizare umană.

Căutarea sângelui universal: cele mai promițătoare abordări

Cercetarea sângelui artificial a progresat semnificativ. Obiectivul este clar: un substitut care să fie compatibil cu toate grupele sanguine, sigur și ușor de stocat.

1. Editarea genetică cu CRISPR

La Stanford și UCSF (California), cercetătorii modifică celule stem din măduva osoasă pentru a produce globule roșii care transportă mai mult oxigen. Deși deocamdată producția e limitată la 1% dintr-o donație standard, lipsa complicațiilor le oferă un potențial revoluționar.

2. Enzime care neutralizează grupele sanguine

În Danemarca și Suedia, oamenii de știință folosesc enzime provenite din bacterii intestinale pentru a elimina antigenele A și B din sânge, transformându-l în grupa 0 universală. Totuși, reziduurile rămase pot provoca reacții alergice, iar factorul Rhesus rămâne o provocare.

3. Nano-globule roșii artificiale

La Universitatea Penn State (SUA), se dezvoltă globule roșii artificiale de dimensiuni nano, capabile să transporte oxigen în mod eficient și să circule prin vase foarte înguste. Sunt stabile la temperatura camerei, deci ideale pentru urgențe. Dar deocamdată nu pot fi produse în cantități mari.

4. Aplicații militare: sânge îmbunătățit

Cercetarea militară oferă una dintre cele mai ambițioase direcții: îmbunătățirea sângelui uman pentru performanță extremă. Agenția americană DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) derulează un program experimental intitulat „Fabrica de Globule Roșii”, care urmărește să creeze celule roșii încărcate cu nanoparticule speciale. Scopul este ca soldații să poată rezista mai bine în condiții extreme – de la altitudini mari la temperaturi severe sau lipsa de oxigen în misiuni dificile.

Aceste globule roșii modificate ar putea îmbunătăți transportul de oxigen și chiar stimula rezistența în fața unor boli endemice, cum ar fi malaria. În paralel, surse neoficiale indică faptul că și China ar lucra la proiecte similare, cu aplicații atât în armată, cât și în medicina de urgență. Totuși, aceste cercetări se află în faze incipiente, iar utilizarea pe scară largă ridică numeroase întrebări etice și de siguranță.

5. Vezicule de hemoglobină din sânge expirat

În Japonia, cercetătorii Universității Medicale Nara testează pe oameni vezicule artificiale de hemoglobină extrase din pungi de sânge expirate. Primele rezultate, publicate în iunie 2025, arată o toleranță bună, iar metoda ar putea fi aprobată până în 2030. Aceste vezicule pot transporta oxigen și sunt compatibile cu toate grupele.

Un viitor posibil, dar încă în construcție

Toate aceste direcții de cercetare deschid perspective impresionante pentru medicina modernă, mai ales în contexte critice: accidente grave, dezastre naturale, conflicte armate sau regiuni izolate. Cu toate acestea, obstacolele sunt semnificative: de la reacții adverse și producție insuficientă, până la costuri uriașe și dileme bioetice.

Dezvoltarea sângelui artificial necesită timp, testări riguroase și aprobări internaționale. Până atunci, realitatea este simplă și apăsătoare: fără donații regulate de sânge, spitalele nu pot funcționa. Inovația e pe drum, dar sângele uman rămâne, deocamdată, singura sursă de viață sigură.

Sursă: Deutsche Welle