Criza energetică din România: cum am ajuns țara cu cea mai scumpă energie din lume, în timp ce hidrocentralele zac nefinalizate

România se confruntă cu una dintre cele mai paradoxale situații din sectorul energetic: plătește cel mai scump curent din lume în anumite intervale orare, dar are hidrocentrale aflate în stadii avansate de construcție, nefinalizate din cauza contestațiilor privind avizele de mediu. Informațiile au fost prezentate de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-un interviu acordat miercuri postului Digi24.

Hidrocentrale blocate de 40 de ani

Bogdan Ivan a explicat că șapte hidrocentrale, realizate în proporție de peste 70%, sunt în prezent blocate. Unele proiecte au fost începute acum 40 de ani, înainte ca zonele respective să fie declarate arii protejate.

„Avem proiecte care sunt realizate în proporție de peste 70%. Șapte hidrocentrale sunt în această situație, unele începute de acum 40 de ani. Ulterior, acele zone au fost declarate arii protejate și s-au contestat avizele de mediu. Acum suntem în instanță”, a declarat ministrul Energiei.

Un exemplu este hidrocentrala de la Bumbești, care are aviz de mediu emis, dar contestat de un ONG.

Proiectele strategice, pe lista CSAT

Pentru a debloca situația blocajelor din energie, Ministerul Energiei pregătește un pachet legislativ ce va fi înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Ideea centrală este ca marile proiecte energetice să fie declarate obiective de siguranță națională, la fel cum sunt tratate infrastructurile critice sau domeniile strategice care țin de apărare.

Ministrul Bogdan Ivan a subliniat că nu este vorba de o listă foarte extinsă, ci de câteva proiecte-cheie care pot schimba radical situația energetică a României.

„Am pregătit deja pachetul pentru CSAT, cu o propunere foarte clară: toate proiectele energetice majore să fie declarate obiective de siguranță națională. Nu vorbesc de sute, ci de maxim 15-20 de proiecte care trebuie puse acolo”, a precizat ministrul.

Această inițiativă ar permite ca hidrocentralele începute de zeci de ani, dar blocate de contestații și proceduri administrative, să fie scoase din impas și finalizate într-un regim accelerat. Prin includerea lor în categoria obiectivelor strategice, proiectele ar beneficia de o procedură specială care ar limita posibilitatea contestării interminabile a avizelor de mediu și ar reduce birocrația ce a paralizat sectorul în ultimele decenii.

De ce CSAT și nu Guvernul sau Parlamentul?

Rolul CSAT în astfel de decizii este justificat de impactul direct pe care aceste proiecte îl au asupra securității energetice a țării. Energia nu mai este privită doar ca un sector economic, ci ca o chestiune de siguranță națională, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice din regiune și al dependenței tot mai mari de importuri.

Finalizarea acestor hidrocentrale ar aduce României mii de megawați suplimentari, energie stabilă și predictibilă, care ar putea reduce prețurile și ar întări independența energetică. În prezent, incapacitatea de a valorifica aceste investiții lasă România vulnerabilă și expusă unor fluctuații extreme pe piața de energie.

Printre proiectele menționate de Ministerul Energiei se numără hidrocentralele de la Pașcani, Bumbești și alte cinci aflate în stadii avansate de construcție. Doar Pașcani a primit recent avizul de mediu, în timp ce celelalte rămân blocate de proceduri legale.

Potrivit lui Bogdan Ivan, doar 15–20 de proiecte ar urma să fie incluse pe lista CSAT, dar acestea reprezintă infrastructuri cu potențial major, menite să aducă echilibru între energia regenerabilă intermitentă și producția stabilă, de bandă, necesară pentru industrie și consumatorii casnici.

Implicații politice și economice

Dacă aceste proiecte vor fi declarate obiective de siguranță națională, România ar putea avea pentru prima dată după mulți ani o strategie coerentă în domeniul energiei. Totuși, măsura ar putea genera controverse: organizațiile de mediu au contestat până acum avizele tocmai pe motivul protejării biodiversității și al respectării legislației europene.

Însă oficialii din Energie atrag atenția că România riscă să plătească un preț mult mai mare dacă proiectele rămân înghețate: facturi ridicate pentru populație, pierderi economice masive și o dependență periculoasă de importuri în perioadele de consum maxim.

România exportă energie ieftină și importă scumpă

Situația paradoxală a energiei din România se reflectă și în tranzacțiile de pe piața OPCOM. În zilele cu mult soare, România exportă energie fotovoltaică la prețuri extrem de mici.

La prânz, exporturile către Ungaria au atins 2.495 MWh, aproape de capacitatea maximă a interconexiunii. Prețurile au fost derizorii: 2 euro/MWh, iar în unele cazuri chiar 0,20 euro.

Seara, balanța se inversează. Între orele 18:00 și 22:00, România devine importator net, cumpărând energie la prețuri exorbitante, de până la 2.500 de lei/MWh.

Cel mai scump curent din Europa

Conform datelor prezentate de Bogdan Ivan, România a plătit în ultima săptămână o medie de 145 euro/MWh, comparativ cu Franța, unde media este de doar 61 euro/MWh.

„România plătește, pe anumite intervale orare, cel mai scump curent electric din Europa. Am avut chiar situații extreme: anul trecut, România a plătit 27.000 de lei pentru un megawatt”, a spus ministrul la Antena 3.

El a explicat că România a investit masiv în panouri fotovoltaice, dar fără capacități de stocare, ceea ce creează dezechilibre majore: în timpul zilei exportăm ieftin, iar seara importăm scump.

De ce am pierdut 7.000 MW de producție

În ultimul deceniu, România a scos din funcțiune circa 7.000 MW de capacitate de producție bazată pe gaz și cărbune, fără a înlocui decât 1.200 MW de producție în bandă.

„România și-a asumat prin PNRR cea mai agresivă țintă de decarbonizare din Europa: închiderea minelor și centralelor pe cărbune până în 2025. În timp ce noi am ales 2025, Germania are ca termen 2040, iar Polonia 2050”, a explicat Ivan.

Consecințele pentru populație

Prețurile ridicate la energie nu sunt doar cifre în statistici, ci se traduc direct în facturile românilor. În debutul mandatului său, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a descoperit că un kilowatt-oră putea ajunge să fie plătit cu 1,30 – 1,55 lei, un nivel greu de suportat pentru multe familii. Pentru o gospodărie medie, asta înseamnă sute de lei în plus pe lună, bani care apasă pe bugetul casnic deja afectat de inflație și creșterea prețurilor la alimente și combustibili.

Acest dezechilibru afectează în special categoriile vulnerabile: pensionarii, familiile cu venituri mici și zonele rurale, unde veniturile sunt deja limitate. În lipsa unor scheme de sprijin eficiente sau a unor investiții care să stabilizeze piața, tot mai mulți români riscă să intre în „sărăcie energetică”, adică să nu își poată permite să își încălzească locuința sau să își asigure consumul de bază.

Pe lângă gospodării, companiile românești sunt și ele grav afectate. Industria grea, dar și IMM-urile din sectoare precum producția alimentară, transportul sau comerțul, se confruntă cu costuri uriașe care le reduc competitivitatea. Dacă în Franța prețul mediu al energiei este de 61 euro/MWh, iar în România 145 euro/MWh, diferența se transformă într-un handicap economic major pentru firmele locale. Multe riscă să își reducă activitatea, să își relocheze producția sau chiar să își închidă porțile, ceea ce se traduce prin pierderi de locuri de muncă.

România trăiește și un paradox greu de explicat pentru populație: ziua exportă energie ieftină, uneori chiar cu 0,20 euro/MWh, iar seara importă la prețuri record de peste 2.500 de lei/MWh. În acest context, oamenii simt că plătesc „nota de plată” a unui sistem dezechilibrat, în timp ce statul pare incapabil să valorifice resursele deja existente.

Dacă hidrocentralele blocate de zeci de ani ar fi finalizate, România ar putea aduce în sistem energie stabilă și predictibilă, reducând presiunea de pe piață și implicit costurile pentru consumatori. În lipsa acestor investiții, însă, țara riscă să rămână captivă între exporturi pe nimic și importuri la prețuri astronomice, un scenariu care va menține facturile la un nivel ridicat și va continua să erodeze puterea de cumpărare a românilor.

Sursa: Digi24, Antena 3.