Coreea de Nord îşi trimite trupele în Rusia: Kim Jong Un aprobă sprijin activ în războiul din Ucraina

Kim Jong Un a aprobat trimiterea a 1.000 de genişti nord-coreeni pentru deminarea regiunii Kursk, iar alţi 5.000 de lucrători militari vor ajuta la reconstrucţie, a anunţat marţi Consiliul de Securitate al Rusiei. Decizia vine în contextul consolidării parteneriatului strategic dintre Coreea de Nord şi Federaţia Rusă.

Dacă ai fi crezut că implicarea Coreei de Nord în conflictul ruso-ucrainean este una simbolică, evenimentele recente te pot face să îţi schimbi opinia. Marţi, la Phenian, liderul nord-coreean Kim Jong Un a aprobat oficial trimiterea a 1.000 de genişti pentru a participa la operaţiunile de deminare în regiunea Kursk, o zonă afectată sever de confruntările dintre trupele ruse şi cele ucrainene.

Anunţul a fost făcut de Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, care s-a aflat într-o nouă vizită oficială în Coreea de Nord. În cadrul aceleiaşi întâlniri, cei doi oficiali au convenit şi trimiterea a 5.000 de lucrători militari nord-coreeni pentru a contribui la reconstrucţia infrastructurilor distruse de conflict. Informaţia a fost transmisă printr-un comunicat oficial al Consiliului de Securitate Rus, citat de agenţiile EFE şi AFP, potrivit Agerpres.

Aceasta este a doua oară când Phenianul autorizează desfăşurarea de personal militar pe teritoriul rus, în baza acordului de parteneriat strategic semnat în iunie 2024 de Kim Jong Un şi Vladimir Putin. Documentul prevede asistenţă reciprocă în caz de agresiune, ceea ce a oferit cadrul legal pentru această cooperare militară extinsă.

Însă implicarea Coreei de Nord în războiul din Ucraina nu este lipsită de controverse. Surse sud-coreene şi occidentale susţin că peste 10.000 de soldaţi nord-coreeni ar fi fost deja trimişi în regiunea Kursk, unde mii dintre ei au fost ucişi sau răniţi în luptele cu armata ucraineană. Aceste pierderi ar fi provocat o puternică nemulţumire în rândul familiilor din Coreea de Nord, ceea ce a determinat autorităţile să promită construirea unui memorial şi a unui muzeu în onoarea soldaţilor căzuţi, după cum a declarat Şoigu în cadrul întâlnirii.

„Acordul de parteneriat strategic a fost un impuls puternic pentru relaţiile noastre bilaterale”, a spus oficialul rus, subliniind că acest cadru impune „schimbări constante” în modul de implementare. Prezenţa sa la Phenian pentru a doua oară în mai puţin de două săptămâni şi pentru a treia oară în trei luni este considerată, la Seul, un preludiu pentru un posibil nou summit între Putin şi Kim, ce ar putea avea loc în septembrie, în China, cu ocazia marcării victoriei asupra Japoniei din 1945.

La ultima întâlnire bilaterală, pe 4 iunie, Kim Jong Un a reiterat sprijinul „necondiţionat” pentru campania militară rusă în Ucraina şi şi-a reafirmat angajamentul faţă de clauza de asistenţă militară mutuală. În plus, Şoigu a anunţat reluarea comunicaţiilor feroviare cu Coreea de Nord în această lună, precum şi restabilirea conexiunilor aeriene „în curând”, după o întrerupere de peste trei decenii.

Pe fondul escaladării conflictului dintre Iran şi Israel, Coreea de Nord a devenit un furnizor-cheie de armament şi echipamente pentru armata rusă. Conform unor surse din Coreea de Sud şi NATO, Phenianul a trimis deja cantităţi considerabile de muniţie şi rachete către Moscova.

Într-un context geopolitic tot mai volatil, alianţa dintre Rusia şi Coreea de Nord pare să capete o dimensiune tot mai concretă, cu implicaţii majore nu doar pentru frontul din Ucraina, ci şi pentru echilibrul global al puterii militare.