CCR blochează publicarea declarațiilor de avere: transparența, pusă sub semnul întrebării

Curtea Constituțională a decis că două articole din Legea privind declarațiile de avere sunt neconstituționale, blocând astfel publicarea acestora pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. Societatea civilă avertizează că măsura riscă să distrugă ani de progres în transparență și integritate publică.

Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât că două articole din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice sunt neconstituționale, conform unor surse citate de Agerpres. Decizia are efecte imediate și majore: declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) și nu vor mai include informații despre soți și copii.

Articolele invalidate reglementau, printre altele, publicarea online a declarațiilor de avere și obligația ca acestea să includă detalii despre bunurile deținute de membrii familiei. În lipsa acestora, capacitatea publicului de a verifica sursele de venit și posibila îmbogățire ilicită a persoanelor din funcții publice este, practic, anulată.

Până la această oră, CCR nu a publicat motivarea oficială a deciziei și nici recomandări legislative pentru a repara problema de constituționalitate. Totuși, efectele se fac deja simțite: potrivit surselor citate, nu doar transparența viitoare e afectată, ci și dosare aflate deja pe rolul instanțelor, care se bazează pe aceste declarații.

Decizia a stârnit reacții imediate și vehemente din partea societății civile.
„CCR a distrus peste 10 ani de transparență în România”, a scris pe Facebook Septimius Pârvu, reprezentant al Expert Forum, organizație activă în domeniul integrității publice și al combaterii corupției. Acesta atrage atenția că declarațiile de avere au fost un instrument-cheie în lupta anticorupție și chiar o condiție pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

O reacție similară a avut și Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, care a transmis că „CCR a dat liber îmbogățirii netransparente și ilicite”. În opinia sa, decizia „reprezintă un regres în materia statului de drept și integrității publice” și riscă să afecteze negativ relația României cu instituții internaționale precum Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Anterior deciziei, 13 organizații civice, printre care și Expert Forum, au făcut un apel public către Curte să nu invalideze respectivele articole. În comunicatul de presă transmis, acestea au atras atenția că prevederile în cauză fuseseră deja analizate de CCR în trecut și că schimbarea de jurisprudență ar însemna „un regres profund în materia integrității publice”.

Totodată, aceste organizații au amintit că România s-a angajat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și procesul de aderare la OCDE, să îmbunătățească standardele de integritate și transparență.

Până în acest moment, ANI nu a emis un punct de vedere oficial, deși o solicitare a fost trimisă de Digi24.ro. Reacția instituției este așteptată în perioada următoare.

Ce înseamnă această decizie pentru viitorul transparenței în România? Rămâne de văzut, însă mesajul transmis este unul care nu poate fi ignorat.