Calendar Ortodox – Ghidul zilei în Lumină și Credință- 7 iunie
Ziua de 7 iunie aduce în prim-plan o poveste cutremurătoare de credință și jertfă: Sfântul Teodot din Ancira și cele șapte fecioare pe care le-a îngropat cu mâinile sale după martiriu, devenind el însuși martir pentru Hristos.
7 iunie 2025 – Sfântul Teodot din Ancira și cele șapte fecioare mucenițe
Detalii liturgice:
Pe 7 iunie, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Mucenic Teodot din Ancira, un creștin temător de Dumnezeu care a trăit în secolul al IV-lea în cetatea Ancira (astăzi Ankara, capitala Turciei moderne). În acea vreme, Imperiul Roman trecea prin una dintre cele mai sângeroase perioade de persecuție împotriva creștinilor, iar mărturisirea lui Hristos putea însemna condamnarea la moarte.
Teodot era hangiu de meserie, dar viața sa era cu totul dedicată ajutorării celor persecutați pentru credință. Se ocupa în taină cu recuperarea trupurilor martirilor, le îngropa cu cinste și avea grijă de creștinii întemnițați. Activitatea lui era cunoscută doar în cercuri restrânse, căci autoritățile romane pedepseau sever astfel de acte.
Povestea cea mai răscolitoare este cea legată de cele șapte fecioare mucenițe, care au refuzat să aducă jertfă idolilor și au fost condamnate la moarte prin înecare într-un lac. Trupurile lor au fost aruncate în apă, dar Sfântul Teodot, cu mare curaj, a reușit să le recupereze și le-a îngropat în taină, oferindu-le cinstea pe care societatea păgână le-o refuzase.
Moartea sa mucenicească:
Fapta sa nu a rămas însă necunoscută. Trădat de un apropiat, Teodot a fost arestat și adus în fața guvernatorului, care i-a cerut să renunțe la credință și să aducă jertfe zeilor. Refuzul său a fost ferm și lipsit de frică:
„Dumnezeul meu este viu și veșnic; nu mă tem de moarte, căci ea mă duce la El.”
A urmat un lung șir de torturi cumplite. A fost bătut, târât prin oraș, ars cu fier încins și, în cele din urmă, decapitat. Trupul său a fost recuperat de creștini și a fost înmormântat chiar lângă fecioarele pentru care își dăduse viața. Astfel, și în moarte, a rămas păzitorul lor.
Ce învățăm din viața sa?
Viața Sfântului Teodot este o mărturie vie a curajului, iubirii și devotamentului fără margini. El nu era episcop sau călugăr, ci un om obișnuit – un hangiu care a transformat locul său de muncă într-un spațiu al mântuirii, ajutându-i pe ceilalți în numele lui Hristos.
El ne învață că sfințenia nu este rezervată unei categorii speciale, ci e posibilă pentru oricine trăiește cu adevărat Evanghelia. Faptele sale ne amintesc că nu putem rămâne indiferenți față de suferința altora – mai ales când e vorba de cei nedreptățiți pentru credință.
Gândul zilei:
Adevărata credință nu se trăiește doar în rugăciune, ci mai ales în curajul de a-i apăra pe cei căzuți, în dragostea față de martirii timpului nostru și în grija față de trupul Bisericii – adică față de frații noștri în Hristos.
Pentru suflet:
„Nimeni nu are mai mare dragoste decât aceasta: ca cineva să-și pună viața pentru prietenii săi.”
(Ioan 15, 13)
Calendar Ortodox – Ghidul Zilei în Lumină și Credință îți amintește că fiecare zi poate fi începutul unei mărturisiri. Fiecare viață simplă, o lumină tainică pe calea sfințeniei.
