Brânza, aliatul surpriză al creierului? Un studiu japonez arată o posibilă legătură cu riscul mai mic de demență

Când vine vorba de alimentație și sănătate, publicul se împarte rapid între pasiunea pentru știri spectaculoase și suspiciunea sănătoasă. Iar atunci când apare un studiu care vorbește despre beneficiile… brânzei, reacțiile merg de la „știam eu!” până la „n-are cum să fie adevărat”. Totuși, cercetători din Japonia au încercat să vadă dacă există o legătură între consumul regulat de brânză și sănătatea cognitivă la adulții în vârstă. Rezultatele, publicate în revista Nutrients, au ridicat câteva sprâncene — și câteva rafturi de brânză din frigidere.

Studiul a analizat datele a aproximativ 8.000 de persoane cu vârsta de 65 de ani și peste, urmărite timp de trei ani. Participanții au fost împărțiți în două categorii: cei care consumau brânză cel puțin o dată pe săptămână și cei care făceau acest lucru rar sau deloc. Concluzia: consumatorii de brânză au prezentat o probabilitate cu 24% mai mică de a dezvolta demență decât persoanele care nu includeau acest aliment în meniu. Diferența, tradusă procentual, pare mică — 3,4% dintre iubitorii de brânză au dezvoltat boala, comparativ cu 4,45% dintre cei care au evitat-o. Totuși, raportat la populație mare, aceasta înseamnă aproximativ 10 cazuri de demență în minus pentru fiecare 1.000 de persoane.

Pentru un fenomen care, la nivel global, afectează milioane de oameni, chiar și un procent mic cântărește greu. Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 50 de milioane de persoane trăiau cu demență în 2021, iar cifrele s-ar putea tripla până în 2050. Într-o lume care îmbătrânește, orice gest simplu, cum ar fi o felie de brânză, pare brusc relevant.

Ce este însă în brânză și poate ajuta creierul? Lucrarea explică faptul că produsul conține proteine și aminoacizi esențiali, ingrediente de bază pentru menținerea neuronilor. Conține și vitamine liposolubile, precum K2, cu rol în sănătatea vasculară și homeostazia calciului — două domenii care influențează circulația sangvină cerebrală. În plus, brânzeturile sunt, în multe cazuri, produse fermentate, iar influența alimentelor fermentate asupra inflamației și axei intestin-creier a devenit un capitol intens studiat în ultimii ani. În teorie, orice ajută vasele de sânge și reduce inflamația poate avea efecte secundare benefice asupra memoriei și gândirii.

Dar poate brânza preveni demența? Aici, cercetătorii trag frâna. Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că arată o asociere, nu dovedește o cauză. Altfel spus, oamenii care mănâncă brânză ar putea avea și alte comportamente protectoare: dietă echilibrată, activitate fizică, acces la asistență medicală mai bună, genetică favorabilă. Sau poate sunt mai predispuși să mănânce brânzeturi mature tocmai oamenii care au deja obiceiuri ce mențin creierul activ, precum jocurile de cuvinte. Datele pot fi surprinzător de înșelătoare.

Totuși, există o explicație mai banală și, poate, mai interesantă. Brânza este adesea consumată în contexte sociale: la întâlniri, mese cu prieteni, evenimente. Iar studiile arată clar că izolarea socială crește riscul de demență. O discuție bună, o glumă, un joc de societate — toate sunt exerciții pentru creier.

Mai există și alt aspect: în culturile care consumă brânză frecvent, mesele tind să fie structurate, nu improvizate. Asta înseamnă ritm, planificare, varietate. Lucruri mărunte, dar importante pentru sănătatea cognitivă. În schimb, cei care evită complet produsele lactate pot avea motive medicale sau alimentare, uneori asociate cu probleme metabolice. Realitatea e complexă și rar poate fi prinsă în formule simple.

Cercetătorii au folosit potrivire statistică pentru a ține cont de factori precum vârsta, sexul, starea de sănătate și mediul socioeconomic. Chiar și așa, concluzia rămâne prudentă: „descoperirile nu ar trebui interpretate ca dovadă definitivă că brânza previne demența”. Mai multe studii sunt necesare. Tipurile de brânză trebuie diferențiate. Cantitatea contează. Stilul de viață trebuie integrat.

Dar într-o epocă a avertismentelor alimentare severe — zahărul e „dușmanul”, grăsimile saturate sunt „periculoase”, sarea e „otrava tăcută” — vestea că un aliment atât de popular ar putea avea efecte pozitive pentru creier aduce un zâmbet. Poate chiar unul din colțul gurii, ca o glumă auto-îngăduitoare: „Doctorul mi-a spus să mănânc brânză. Nu asta e problema mea, domnule.”

Evident, există și contraindicații. Un aport exagerat poate aduce kilograme în plus, colesterol crescut și tensiune arterială ridicată — factori care, ironic, cresc riscul de declin cognitiv. Așa că nimeni nu recomandă o dietă exclusivă cu telemea. Totul, ca întotdeauna, ține de echilibru.

Între timp, cercetarea continuă să exploreze mecanismele care leagă intestinul de creier. Microbiomul — populația microscopică din sistemul digestiv — influențează neurotransmițători, hormoni ai stresului și inflamația. Alimentele fermentate, precum iaurtul, kimchi și, în cazuri fericite, brânzeturile maturate, par a fi jucători centrali în această ecologie invizibilă. S-ar putea ca secretul să nu fie brânza însăși, ci modul în care aceasta conversa cu bacteriile și vasele noastre de sânge.

Pentru moment, mesajul rămâne simplu: gusturile bune nu sunt întotdeauna un păcat cognitiv. Și dacă o felie de cheddar sau de brie poate contribui la sănătatea pe termen lung, nu doar la plăcerea imediată, cu atât mai bine. Pe măsură ce lumea îmbătrânește, soluțiile vor trebui să fie cât se poate de accesibile — și realist vorbind, brânza e mai la îndemână decât un laborator genetic.

Rămâne însă o întrebare: câte articole despre brânză vor fi citite acum, în liniște, cu frigiderul întredeschis? Dacă cititorul pleacă spre bucătărie, poate nu e o idee rea. Iar dacă se întoarce cu o felie mică, nu cu un bloc întreg, poate tocmai a făcut un bine creierului.

Sau, cel puțin, moralei.

Sursă principală: Euronews; date publicate în Nutrients.