BNR demontează acuzațiile online: „Nu suntem instituție bugetară”

Banca Națională a României reacționează ferm în fața unei campanii de dezinformare care circulă intens în mediul online. Într-un comunicat oficial, instituția demontează punctual acuzațiile legate de salarii, cheltuieli și structura sa internă.

Dacă ai văzut în ultimele zile postări virale despre cheltuielile „exorbitante” ale Băncii Naționale a României (BNR), este important să știi că instituția centrală a venit cu explicații clare și ferme. Într-un comunicat de presă emis pe 23 iunie, BNR atrage atenția că multe dintre afirmațiile vehiculate online sunt false, scoase din context sau trunchiate.

„BNR nu este instituție bugetară”, transmite banca centrală, subliniind că își acoperă cheltuielile exclusiv din venituri proprii. Singura conexiune cu bugetul de stat este faptul că BNR virează 80% din profitul său anual către acesta. Doar în 2023, BNR a contribuit cu 4,88 miliarde de lei, iar în ultimii cinci ani, suma totală a ajuns la 9,12 miliarde de lei, potrivit datelor oficiale.

Pe fondul zvonurilor privind presupusa contribuție a BNR la creșterea taxelor, instituția consideră acest lucru „ilogic și contradictoriu”. Explicația este simplă: cheltuielile și salariile din BNR nu provin din bugetul public, ci din activitatea specifică a unei bănci centrale. În plus, salariile au crescut în 2024 cu doar 7%, sub rata de creștere a salariului mediu net pe economie, care a fost de 13,4%.

În privința cheltuielilor cu bunuri și servicii, BNR precizează că toate achizițiile sunt efectuate legal, prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) și auditate de Curtea de Conturi. Sumele prezentate public reprezintă plafoane contractuale maxime, nu cheltuieli reale. Așadar, acuzațiile privind lipsa de transparență sunt, în opinia instituției, complet nefondate.

O altă temă de atac vizează presupusa „supradimensionare” a conducerii BNR. În realitate, în iunie 2025, banca are 54 de directori și directori adjuncți în sediul central, nu 200, așa cum s-a afirmat în spațiul online. Aceste funcții sunt parte dintr-o structură organizatorică ce cuprinde 50 de entități – 31 în centrala băncii și 19 sucursale și agenții.

Referitor la publicarea declarațiilor de avere, BNR precizează că acestea au fost retrase de pe site în urma unei decizii a Curții Constituționale, care a eliminat obligativitatea publicării, nu pentru a ascunde date.

În final, instituția reiterează că menținerea stabilității prețurilor este obiectivul său fundamental – și nu „țintirea inflației”, așa cum greșit s-a vehiculat. Interpretarea trunchiată a acestui aspect arată, spune banca, o necunoaștere gravă a realităților economice și riscă să creeze o imagine falsă în rândul publicului.

Pentru cei interesați de informații complete și corecte, BNR își încurajează cetățenii să consulte rapoartele anuale publice disponibile pe site-ul oficial: bnr.ro – secțiunea Rapoarte anuale.

„Denaturarea adevărului, crearea de falși adversari sau de falși eroi publici fac și mai dificilă buna cunoaștere a realităților economice care este atât de necesară în momentul actual în spațiul public”, avertizează BNR.