Bhutan mută identitatea națională pe blockchain

De ce cea mai izolată monarhie asiatică devine laborator global pentru identitate digitală

O țară care a inventat „fericirea națională” mizează acum pe blockchain

În timp ce marile puteri ale lumii se luptă cu birocrația, lipsa de interoperabilitate și dezbateri interminabile despre supraveghere și confidențialitate, un stat de numai 800.000 de locuitori a decis să sară direct în viitor. Bhutan, monarhia himalayană cunoscută pentru conceptul neobișnuit de „Fericire Națională Brută”, implementează în liniște unul dintre cele mai avansate sisteme de identitate digitală din lume — un proiect pe care multe democrații occidentale abia îl schițează pe hârtie.

Dacă Bhutanul a fost cunoscut în ultimele decenii drept „regatul fericirii”, astăzi își câștigă rapid un alt renume: prima națiune care transferă identitatea cetățenilor pe blockchain, conform unei analize publicate în Tomorrow City. Decizia marchează unul dintre cele mai radicale experimente de digitalizare de pe glob: din 2026, toți cetățenii vor utiliza cărți de identitate digitale bazate pe Ethereum, un sistem descentralizat, inviolabil și, mai ales, controlat direct de individ.

„Bhutan sărbătorește o etapă istorică”, a declarat Aya Miyaguchi, directoarea Fundației Ethereum, după ceremonia de lansare.

Lansat în etape în 2023–2024, sistemul NDI – National Digital Identity – promite un lucru pe care puține state îl pot garanta: controlul total al cetățeanului asupra propriilor date.
Nu statul.
Nu companiile.
Nu instituțiile intermediare.
Doar individul.

Cum funcționează identitatea digitală NDI

Sistemul NDI (National Digital Identity) a pornit în fază pilot în 2023, când prințul moștenitor Jigme Namgyel Wangchuck a devenit primul „cetățean digital” al regatului.

Inițial, Bhutan a testat soluții centralizate, dar a migrat rapid către blockchain, din motive de securitate și suveranitate digitală.

Ce promite sistemul:

• verificarea descentralizată a identității, vârstei, rezidenței sau naționalității
• controlul total al utilizatorului asupra datelor — statul nu vede decât ce aleg cetățenii să dezvăluie
• acces extins la servicii publice fără documente fizice
• imposibilitatea falsificării identității

„Prin migrarea către Ethereum, consolidăm securitatea identității noastre digitale”, a explicat Jigme Tenzing, secretarul GovTech.

Până la finalul lui 2025, infrastructura este complet integrată, iar operaționalizarea totală este programată pentru primul trimestru 2026.

De ce blockchain? Pentru Bhutan, digitalizarea este și un proiect de supraviețuire economică

Bhutan este un stat montan, izolat, cu un teren dificil și o economie limitată de constrângeri ecologice extrem de stricte:

• acoperire forestieră obligatorie de minimum 60%
• emisii net-zero
• turism redus și controlat
• investiții străine filtrate prin criterii etice

Această combinație protejează mediul — dar face dezvoltarea economică foarte lentă.

În paralel, Bhutan se confruntă cu cea mai gravă criză demografică din istoria sa:

• natalitate în scădere
• un val de migrație a tinerilor (aprox. 10% au părăsit țara între 2022–2023)
• șomaj ridicat

Pe scurt: Bhutan are nevoie de o nouă sursă de venit, care să nu afecteze mediul.

Criptomonedele — de la experiment la strategie de stat

Din 2020, statul a început să mineze criptomonede folosind:

• energie hidroelectrică 100% regenerabilă
• temperaturi scăzute natural care reduc costurile de răcire
• infrastructură digitală controlată la nivel public

Rezultatul? Conform unei investigații Wall Street Journal (iunie 2025), portofoliul cripto al Bhutanului ar valora aproximativ 1,3 miliarde de dolari — echivalentul a 40% din PIB.

O parte din aceste câștiguri au fost deja folosite:
În 2023, Bhutan a vândut criptomonede în valoare de 100 milioane USD pentru a finanța creșteri salariale pentru angajații publici.

Bhutan devine astfel singura țară care minază masiv cripto la nivel de stat, folosind exclusiv energie verde — și folosește banii pentru politici publice.

Legătura dintre blockchain și viitorul economiei bhutaneze

Identitatea digitală pe Ethereum nu este un truc tehnologic. Este un pilon într-o strategie economică mult mai amplă:

• atragerea companiilor tech fără a le permite să exploateze resurse fizice
• construirea unui ecosistem digital care generează locuri de muncă pentru tineri
• consolidarea controlului cetățeanului asupra datelor, evitând monopolurile Big Tech
• oferirea unui model juridic de identitate digitală inviolabilă

Pe scurt, Bhutan mizează pe blockchain ca fundament al unei economii complet digitale — singura formă de creștere compatibilă cu propriile reguli ecologice.

Poate Bhutan deveni model global? Sau doar un pionier izolat într-un experiment uriaș?

Dacă implementarea completă din 2026 reușește, Bhutan ar putea schimba fundamental felul în care statele gestionează identitatea cetățenilor. Modelul său — descentralizat, bazat pe Ethereum și construit pe principiul „controlului exclusiv al individului” — propune o arhitectură tehnologică în care:

• nu există baze de date centralizate vulnerabile la atacuri;
• furtul de identitate devine mult mai dificil;
• statul nu poate colecta sau accesa date fără permisiune explicită;
• utilizatorul partajează „strictul necesar” — nu mai mult.

Deja, mai multe țări urmăresc proiectul Bhutanului, în special microstatele, economiile emergente și statele europene care investighează identitatea digitală descentralizată. Banca Mondială a numit Bhutan „un pionier al identității digitale moderne”, subliniind că multe țări mari „au devenit prea complicate pentru a mai adopta un sistem atât de curat și coerent”.

Dar succesul tehnic nu anulează umbrele inevitabile.

Un experiment cu potențial global — și riscuri inevitabile

Deși pentru unii experți modelul bhutanez reprezintă un triumf de inginerie civică, alții avertizează asupra pericolelor care vin la pachet cu o astfel de transformare.

Riscurile invocate de critici includ:

• dependența structurală de o infrastructură globală precum Ethereum — care ridică întrebări privind suveranitatea tehnologică;
• nivelul redus de alfabetizare digitală în zonele rurale;
• vulnerabilitatea populației fără smartphone sau fără acces constant la internet;
• posibile atacuri asupra rețelei, care ar afecta nu doar utilizatorii, ci și serviciile publice critice.

Paradoxurile sunt evidente: în timp ce Bhutan creează un sistem digital dintre cele mai avansate din lume, porțiuni importante ale țării nu au încă o conexiune stabilă la internet. În plus, costurile de mentenanță sunt considerabile pentru o economie mică.

Și totuși, retorica oficială rămâne fermă: blockchain-ul nu este un experiment, ci viitorul. Un viitor pe care Bhutan îl vede ca fiind nu doar tehnologic, ci și cultural, o extensie logică a politicii sale de autonomie, sustenabilitate și… fericire națională.

Europa privește spre Bhutan — iar Estonia conduce propriul experiment digital

În timp ce Bhutan finalizează trecerea către identitatea digitală pe blockchain, Europa privește cu un amestec de curiozitate și prudență. Uniunea Europeană discută de ani de zile despre crearea unei identități digitale unice (EU Digital ID Wallet), însă proiectul avansează greu, blocat între dezbateri privind confidențialitatea, interoperabilitatea și rolul Big Tech în infrastructura publică.

În acest peisaj fragmentat, Estonia rămâne etalonul european — și, în multe privințe, singurul stat care se apropie de nivelul de ambiție al Bhutanului.

Estonia: cel mai avansat laborator digital al Europei

Estonia a digitalizat aproape toate serviciile publice: vot online, rețete medicale, registru proprietăți, taxe, educație, justiție, totul accesibil prin sistemul său celebru e-ID. Modelul său, bazat pe infrastructura X-Road, oferă un nivel ridicat de securitate și trasabilitate, dar rămâne centralizat, deși descentralizat la nivel de distribuție tehnică.

Comparativ cu Bhutan, Estonia merge pe un drum diferit:

• nu folosește blockchain pentru identitatea națională, ci o arhitectură proprie, de tip „data exchange layer”;
• acordă cetățenilor control asupra accesului la date, dar statul păstrează rolul central de garant;
• digitalizarea a precedat cu două decenii orice dezbatere globală, fiind construită pe o cultură digitală solidă, educație tehnologică și conectivitate universală.

Totuși, oficiali estonieni au declarat de mai multe ori că analizează „cu interes” soluții blockchain pentru anumite componente viitoare — în special pentru vot, diplome digitale sau registre notariale.

Diferențe de infrastructură, aceeași întrebare globală

Dacă Estonia a devenit modelul occidental de digitalizare a statului, Bhutan riscă să devină modelul „radical” — primul stat care pune identitatea cetățenilor pe o rețea blockchain publică, globală, fără control guvernamental central.

Prin comparație:

Unii experți ai Comisiei Europene au recunoscut pentru Euractiv că „statele mici pot experimenta ceea ce marile democrații nu își pot permite politic sau logistic”.

Estonia vs. Bhutan: două modele ale viitorului digital

Dacă Estonia arată cât de departe poate ajunge un stat european prin disciplină, educație digitală și infrastructură publică robustă, Bhutan demonstrează cât de repede poate avansa un stat mic atunci când își asumă riscul de a reinventa sistemul de identitate de la zero.

Un lucru este clar:

în viitor, identitatea digitală nu va mai fi doar un instrument administrativ, ci fundamentul relației dintre cetățean și stat.

Iar între Bruxelles, Tallinn și Thimphu, se conturează un nou front al inovației geopolitice — unul în care nu economia sau armata, ci arhitectura datelor personale devine miza reală.

Surse: Tomorrow City, Wall Street Journal