Alegeri controversate: Percepțiile românilor, profund divizate

Aproape jumătate dintre români pun sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor prezidențiale, arată cel mai recent sondaj Inscop. Percepțiile diferă puternic în funcție de partidul susținut, nivelul de educație și mediul de rezidență.

Tu ce crezi: au fost sau nu organizate corect alegerile prezidențiale? Potrivit datelor publicate de Inscop Research, românii sunt împărțiți aproape egal în această privință. 50,4% consideră că scrutinul a fost organizat corect, în timp ce 45,7% sunt de părere că lucrurile nu au fost în regulă. Restul de 3,9% fie nu știu, fie nu au dorit să răspundă.

Cifrele devin și mai interesante când sunt corelate cu opțiunile politice. 89% dintre votanții AUR sunt convinși că alegerile au fost organizate incorect, spre deosebire de cei ai PNL și USR, dintre care 90% le consideră corecte. În tabăra PSD, trei sferturi dintre susținători sunt și ei de partea încrederii în procesul electoral.

Studiul, realizat în perioada 26–30 mai 2025 pe un eșantion de 1.150 de persoane, arată clar o fractură în percepția publică. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%, iar comanda a fost făcută de platforma Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group.

Nivelul de educație influențează și el opinia despre alegeri. Trei sferturi dintre respondenții cu studii superioare sunt de părere că procesul electoral a fost corect. În schimb, aceeași proporție dintre cei cu studii primare consideră că alegerile au fost incorecte.

Locul în care trăiesc românii pare să conteze la fel de mult. Peste 60% dintre cei din București și orașele mari au declarat că au încredere în corectitudinea alegerilor. La polul opus, locuitorii din mediul rural s-au arătat mai degrabă sceptici, în proporții similare.

Remus Ștefureac, directorul Inscop Research, subliniază că aceste diferențe “reflectă în realitate structura bazinelor electorale ale celor doi candidați, ceea ce indică menținerea unei polarizări puternice în societatea noastră”.

El avertizează și asupra unui fenomen tot mai vizibil: “Impactul nociv al valului de dezinformări menite să decredibilizeze democrația din România arată nevoia unor eforturi serioase de recredibilizare a regimului nostru democratic la nivelul întregii societăți”.

Un exemplu grăitor vine din mediul online. Printre utilizatorii TikTok, 58% cred că alegerile au fost incorecte — mult peste media națională. Platforma este deja în vizorul autorităților europene, fiind acuzată că a permis răspândirea de informații false legate de alegeri, dar și că nu a implementat măsuri suficiente pentru protejarea copiilor.

Nu este o surpriză totală, mai ales în contextul în care autoritățile române au tras numeroase semnale de alarmă privind campaniile de dezinformare derulate prin rețele sociale, unele cu legături directe în Federația Rusă. Printre metodele folosite se numără site-uri clonate ale unor instituții și televiziuni cunoscute, utilizate pentru a publica știri false sau reclame înșelătoare.

De curând, pe rețelele sociale s-au propagat zvonuri alarmante despre mobilizarea militară a bărbaților între 18 și 35 de ani și despre închiderea granițelor — informații false, rostogolite rapid în special în grupurile din diaspora.

Știrea completă ridică o întrebare esențială pentru fiecare dintre noi: cât de ușor lăsăm percepțiile să ne fie modelate de ce vedem online și cât de mult mai avem încredere în mecanismele democratice ale statului român?