Criză între Parlamentul European și Comisia Europeană privind fondurile UE destinate Ungariei
Parlamentul European a decis să dea în judecată Comisia Europeană pentru că a deblocat fonduri UE către Ungaria, în ciuda îngrijorărilor legate de statul de drept și corupție.
Comisia Europeană, acuzată că a cedat în fața guvernului Orbán
Potrivit unui articol publicat de Deutsche Welle, Parlamentul European a adoptat o decizie fără precedent: acționarea în justiție a Comisiei Europene. Motivul? Deblocarea a aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei, în pofida suspiciunilor persistente privind încălcări ale statului de drept.
Decizia Comisiei, anunțată în decembrie 2024, a fost justificată prin faptul că Ungaria ar fi implementat reforme judiciare semnificative. Însă mulți eurodeputați contestă această afirmație și denunță ceea ce consideră a fi un „troc politic” între Bruxelles și Budapesta.
De ce este criticată Comisia Europeană
Mulți parlamentari europeni consideră că reformele adoptate de Ungaria sunt mai degrabă cosmetice decât structurale. Potrivit deputatului Daniel Freund (Verzi), Comisia ar fi recompensat guvernul Orbán pentru un minim de acțiuni simbolice, în timp ce problemele sistemice privind corupția și lipsa independenței justiției persistă.
Moritz Körner (FDP), un alt europarlamentar vocal, a subliniat că prin această decizie, Comisia „a trădat încrederea cetățenilor europeni” și a subminat propriile principii de transparență și responsabilitate în cheltuirea banilor publici.
Mizele politice din spatele conflictului
Tensiunile dintre Comisia Europeană și Parlamentul European scot la iveală diviziunile tot mai mari în interiorul Uniunii Europene în privința aplicării mecanismului de condiționalitate privind statul de drept. Deși Comisia este condusă de Ursula von der Leyen (PPE), același grup politic ca mulți dintre criticii deciziei, majoritatea eurodeputaților au votat în favoarea acțiunii în instanță.
Această ruptură instituțională are potențialul de a schimba profund modul în care sunt gestionate fondurile UE, mai ales în contextul în care alegerile europene din 2024 au adus o creștere semnificativă a partidelor eurosceptice.
Situația actuală din Ungaria ridică semne de întrebare
Guvernul ungar condus de Viktor Orbán este acuzat în mod constant de utilizarea fondurilor europene în mod netransparent, adesea în beneficiul cercului apropiat al premierului. În paralel, proiectele legislative recente — precum legea care vizează monitorizarea organizațiilor finanțate din exterior — ridică îngrijorări suplimentare privind libertatea presei și a societății civile.
Organizațiile internaționale de monitorizare a drepturilor omului avertizează că Ungaria se îndepărtează de principiile democratice ale UE, iar Bruxelles-ul pare tot mai divizat în reacția sa.
Urmează un proces istoric la Curtea de Justiție a UE
Decizia Parlamentului European de a da în judecată Comisia Europeană nu este doar o simplă mișcare politică, ci marchează un moment rar și profund semnificativ în arhitectura juridică a Uniunii Europene. În istoria instituțiilor comunitare, astfel de acțiuni legale între cele două ramuri majore ale puterii europene – legislativul și executivul – sunt extrem de rare, ceea ce subliniază gravitatea crizei de încredere care a erupt.
Plângerea urmează să fie analizată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, instanța supremă în materie de drept comunitar. CJUE va trebui să evalueze dacă decizia Comisiei de a debloca fondurile pentru Ungaria a fost luată cu respectarea procedurilor legale și a principiilor statului de drept. În centrul procesului se află aplicarea controversatului mecanism de condiționalitate, introdus de UE în 2020, care permite suspendarea fondurilor europene în cazul în care un stat membru încalcă valorile fundamentale ale Uniunii.
Experții în drept european atrag atenția că acest proces ar putea deveni un precedent cu greutate pentru viitor. Dacă instanța decide în favoarea Parlamentului, Comisia va fi obligată să revizuiască profund modul în care evaluează respectarea statului de drept înainte de a aloca fonduri. În caz contrar, dacă Comisia va câștiga, autoritatea sa executivă va fi consolidată, dar riscă o și mai mare ruptură politică cu legislativul european și cu cetățenii care cer o aplicare mai strictă a principiilor democratice.
Este așteptat ca dezbaterile să se desfășoare pe parcursul mai multor luni, iar decizia finală să vină cel mai devreme în a doua parte a anului 2025. În acest timp, relațiile dintre instituțiile europene vor fi supuse unei presiuni intense, iar subiectul va rămâne în centrul atenției opiniei publice și al dezbaterilor privind viitorul Uniunii Europene.
În plus, rezultatul acestui proces va influența și modul în care alte state membre, cu derapaje similare de la statul de drept, vor fi tratate în anii următori. Cazul Ungariei devine astfel un test esențial nu doar pentru Bruxelles, ci și pentru credibilitatea întregului proiect european.
Conflictul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană nu este doar o dispută tehnică, ci o luptă pentru viitorul valorilor europene. Este un test de integritate pentru Uniunea Europeană și pentru capacitatea sa de a se autoregla și de a proteja democrația în interiorul propriilor granițe.
Sursa: Deutsche Welle
